Mai e mult până departe

Sâmbăta trecută au dispărut trei partide: PDL, Forţa Civică şi Iniţiativa România Liberală. Mare pagubă, veţi spune, ca şi când înfiinţarea sau desfiinţarea unui partid e cea dintâi grijă a românilor. În realitate cele trei se regăsesc în noul PNL, gândit ca o alternativă a forţelor de dreapta la tentativa de acaparare a puterii politice de către Ponta şi PSD. De fapt, noul PNL mai are de aşteptat până când îi va ieşi certificatul de naştere, deocamdată ne-am pricopsit cu o Alianţă Creştin Liberală, adică un fel de Alianţa DA, dar fără liderii de-atunci, Traian Băsescu şi Theodor Stolojan. La congresul de fuziune au lipsit şi foştii şefi ai PNL şi PDL, Crin Antonescu şi Emil Boc, ceea ce ar sugera că unirea celor două formaţiuni nu e chiar pe placul tuturor. Mai mult, sunt destui care susţin că dacă Johannis, mai mult ca sigur candidatul dreptei la prezidenţiale, nu va reuşi să câştige, toată construcţia se va nărui şi marele PNL se va sparge ca un balon umflat prea tare. Până acum constatăm că ambele formaţiuni au făcut concesii, cei doi preşedinţi Johannis şi Blaga gestionând cu calm şi fermitate evidenta stare de nervozitate pe care o presupune o astfel de alipire oarecum forţată. De fapt, ei au evitat orice dezbatere pe probleme doctrinare ori proiecte economice şi sociale, care ar fi putut face vizibile disensiunile doar bănuite dintre cele două organizaţii. E adevărat că mai mult dinspre PDL s-au perceput nişte semnale de împotrivire, lucru oarecum firesc dacă ne gândim la pierderea identităţii pedeliste, însă atât MRU, cât şi Monica Macovei - cei mai vocali - au bătut oarecum în retragere, înţelegând să nu tulbure apele unui congres care în doar o oră şi jumătate a aprobat fuziunea şi statutul noului PNL. Noua alianţă va fi condusă de conducerile reunite ale celor două partide şi va avea doi copreşedinţi: Blaga şi Johannis. La fel va fi şi în plan local, adică în Curtea de Argeş şefii alianţei sunt Mitrofan şi Suhan. În ce măsură aceste structuri de conducere vor funcţiona, se va vedea foarte curând, în campania electorală. Până atunci să reţinem că noua formaţiune a primit din partea PSD-ului şi a lui Victor Ponta un atac violent, ceea ce înseamnă că e percepută ca un adversar de temut în competiţia prezidenţială. De altfel, acelaşi lucru îl sugerează şi repunerea pe tapet a incompatibilităţii liderului liberal, care ar avea, ba n-ar avea, dreptul să candideze. Tema a fost dezbătută de toate televiziunile apropiate de PSD, fiind asociată cu ideea de trădare de către liberali a celor 7,5 milioane de români care au votat în 2012 împotriva lui Traian Băsescu. Că PNL-ul s-a predat cu arme şi bagaje oamenilor lui Băsescu o susţine şi Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier liberal, care şi-a anunţat şi el intenţia de a candida pentru Cotroceni. Una peste alta, congresul de fuziune a consemnat o etapă importantă în procesul de unificare a dreptei,  dar mai e mult până la finalizarea proiectului.

 

 

Pin It