LA ŢINTĂ: Imposibila întoarcere în timp

Când văd ce imagini invadează ecranele şi ce comentarii televizate ne îmbâcsesc creierele, simt aşa o nevoie să evadez din cotidian. Dar nu pot, căci prea sunt subiecte incitante. Nu voi zice totuşi mare lucru despre legarea marelui Traian de patul conjugal. Omeneşte o înţeleg pe d-na Maria, mai ales acum, când se pregăteşte să se instaleze în casa Mioarei Roman, pe care a părăsit-o bărbatul pentru una mai tânără şi mai făţoasă. Nu zic c-ar face aşa ceva comandantul de cursă lungă, dar nici nu bag mâna-n foc că nu l-ar tenta să navigheze pe alte mări, ca să iasă din strâmtoare. Consider deci că e normal să-l ferească de ispita de a-şi manifesta cavalerismul faţă de Elena Udrea şi să-l păzească de primejdia ringului în care dumneaei este aşteptată să încrucişeze pumnii cu dosarele DNA. Gala Bute a fost acum mai bine de patru ani, a plătit nişte bani grei pentru promovarea frunzei şi acum spionii cică vor să i-o dea jos cu sila. Şi ăştia sunt nişte adversari mai periculoşi decât amărâtul ăla de pugilist, Mendy, pe care specialiştii susţin că Bute l-ar fi putut face KO şi de la distanţă, fără a mai urca în careul magic. Bine-a făcut dom' preşedinte că n-a intrat în Partidul Marilor Puşcăriabili - zic fanii săi - câţi or mai fi. Că altfel bucălaia zeiţă a politicii mioritice chiar i-ar fi zdrobit viitorul bunicuţului la cub, fapt evident din ultimele ei interviuri! Fosta găinuşă moţată, dezamăgită ireversibil de lipsa de bărbăţie a Cocoşului, titular cândva, după ce l-a văzut plângând şi umilindu-se  în faţa judecătorilor ca să-i lase Cocoşelul liber, şi-a tras pinteni şi încearcă să rămână călare pe situaţie. Firea sa bărbătoasă nu mai exclude nici arestarea, după ce s-a convins că misoginii îi vor capul.

La concurenţă de subiecte ale zilei ar fi Vanghelionul întârziat de săptămâna trecută, de la Romexpo. Acolo au  dansat excluşii şi fugarii din Partidul Social Destrămat pe muzica Richi e poveri şi pe acorduri de Veşnică pomenire a carierei politice a sultanului Ponta, avându-l pe Prea Social Democratul Adevărat Mircea Geoană, profetul noii religii de mâna stângă. Mă minunez şi cât de tare poate fi  premierul, care visează la cotizaţii de câte 10 euro lunar de la fiecare dintre cei 3 milioane de români ce muncesc în diaspora. Nu mi-e clar dacă a pus interesul naţional sub fesul personal, dar nu pot fi mândru de ideea de a-i taxa şi pe ăia care şi-au luat lumea-n cap fugind de tâmpeniile din spaţiul carpato-danubiano-pontic (levantin), mai ales după ce a început să se vorbească despre cotarea a 10 euro la preţ de 1 ponta. În vremea asta a formării de noi partide - vezi cel al lui Daniel Fenechiu, Mircea Geoană şi cel de pe ţeavă, al lui Sebastian Ghiţă, că al lui Tăriceanu pare să se fi fleşcăit şi ca idee - dar şi a reformării celor vechi, apar situaţii paradoxale. Iar cea mai tare este dată tot de megapartidul lui Ponta, care i-a anulat excluderea lui Dan Şova şi l-a repus în funcţia de vicepreşedinte naţional. Mişto reformă, să mor eu: întâi îl dai afară, apoi îi tai viţelul sau batalul cel gras, eventual arunci nişte agheasmă pe el şi e ca unul abia apărut pe lume, bebeluş fără păcat, naşul să trăiască! 

Nu chestiile astea, banale la urma urmei, m-au făcut nostalgic, ci emisiunile alea deocheate, tolerate de CNA. Alea, bre, cu fătucile dotate cu feseneuri generoase, dar lipsite de fondul materiei cenuşii, pe care fostul ministru de finanţe cu studii la Harvard voia să le pună la plată pentru practicarea celei mai vechi meserii din lume. Nu ştiu dacă era vorba despre taxe fixe de 10 euro sau despre procent din ce rămânea de la peşti. Însă nu pot uita că licenţiata din America şi-a pierdut locul de frunte în guvernul reformat după alegerile prezidenţiale, pentru c-a îndrăznit să se dea la vivandierele de campanie, care nu trebuie impozitate. Doamne, uite că m-am întors iar în timp şi parcă nu-mi place prea mult ce văd. Aşa că voi rămâne pe loc, pentru că fantomele trecutului care ne bântuie fără milă prezentul parcă merită un pic de vânătoare...

Pin It