LA ŢINTĂ: Halepmania

Simona Halep face istorie pentru România. Şi asta nu de azi sau de ieri, ci de mai bine de un an şi ceva. Ascensiunea sa în clasamentele tenisului mondial a fost de-a dreptul fulminantă. Anul acesta a ajuns pe locul doi, pe care nu l-a putut păstra din cauza accidentărilor. La Turneul Campioanelor care se desfăşoară săptămâna asta la Singapore a făcut o lume întreagă să vorbească despre ea, din nou. Şi nu oricum, ci la superlativ! De ce? Simplu: a demolat-o pur şi simplu miercuri pe prima rachetă a lumii, Serena Williams, într-un timp record de numai o oră şi cinci minute! Primul set l-a câştigat în vreo 20 minute cu un sec 6-0, iar în al doilea, deşi sportiva din SUA a reuşit un game la 0-2 şi părea că-şi va reveni, Simona n-a părut deloc impresionată, ci şi-a continuat jocul de regularitate, plin de fantezie şi de o forţă surprinzătoare, judecând după disproporţia fizică, adjudecându-şi decisivul cu 6-2. Victoria ei recunoscută chiar şi de Serena, i-a adus respectul lumii. Şi asta pentru că era cotată cu şanse minime la o astfel de performanţă, după ce pierduse primele trei întâlniri anterioare. Asta ca să nu mai spunem că tot în îndepărtata Indonezie, fata noastră minunată reuşise luni o altă revanşă în faţa canadiencei Eugenie Bouchard, în faţa căreia pierduse una dintre semifinalele de la Wimbledon, astă vară, când fusese victima unei accidentări. Victoria ei de acum cu 6-2, 6-3 n-a fost un accident, căci a dominat categoric partida - după cum au remarcat specialiştii.

Secretul reuşitelor Simonei ţine în primul rând de caracter. Deşi destul de tânără, s-a maturizat enorm în ultimele luni de zile, a devenit conştientă de capacitatea de care dispune, este parcă mai stăpână pe mijloacele de exprimare sportivă, mai cerebrală în tot ceea ce face dar, mai ales, nu şi-a pierdut modestia. Într-un cuvânt, a devenit un model de urmat pentru generaţia ei şi nu numai, tocmai într-o perioadă în care avem mai mare nevoie de simboluri. Halep a făcut ca la Roland Garros să fluture din nou steagul României după vreo 38 ani. Şi nu e puţin lucru, căci va rămâne acolo până la finalele din 2015 - după cum spunea Ion Ţiriac. Fie şi numai pentru asta, urmaşa sa şi a lui Ilie Năstase ne-a făcut încă o dată mândri că suntem români, oferindu-ne prilejul să le replicăm celor care văd în noi numai hoţi, cerşetori, proxeneţi, violatori şi criminali că nu este chiar aşa. Orice pădure are uscăturile sale, dar europenii şi ceilalţi străini începuseră să asocieze răul strict cu românii. Mania Halep are deci o explicaţie logică şi se evidenţiază şi prin creşterea numărului de copii care se îndreaptă spre tenisul de câmp, fapt remarcat de acelaşi Ion Ţiriac, alt român respectat în întreaga lume. Fericiţi părinţii care au crescut un copil ca Simona Halep - care nu uită de unde a plecat - şi fericită ţara care are astfel de oameni! Concluzionând, putem spune că dispunând de asemenea cetăţeni încă mai avem o şansă de a ieşi din marasmul în care ne-a aruncat mâloasa politică dâmboviţeană, poate uneori mai periculoasă decât ebola...

Pin It