Editorial LA ŢINTĂ - Gânduri la început de 2017
În vacanţa de sărbători am folosit timpul pentru a mă odihni şi a reflecta asupra a ceea ce se întâmplă în jurul nostru, fără a lăsa deoparte lectura care-mi este atât de dragă. La final de 2016 m-am crucit de absurditatea luptelor politice dintre preşedintele ţării şi coaliţia învingătoare în alegerile parlamentare. Din punct de vedere egoist, am înţeles resorturile care au alimentat-o. Dar când au mai apărut şi autodenunţurile din filmuleţele fostului deputat Sebastian Ghiţă, am avut încă o confirmare asupra ideilor pe care unii dintre amicii mei le socoteau trăznite, vizavi de cine conduce destinele unor ţări şi naţiuni. Alt fost, preşedintele Traian Băsescu, le-a sintetizat extrem de cinic când a spus că trăim într-un stat mafiot. A fost un adevăr rostit pe jumătate, căci n-a avut curajul de a acuza faptul că temelia lui a fost pusă în zilele fierbinţi din decembrie 1989, când puterea a fost smulsă din mâinile clicii Ceauşescu de cea a lui Ion Iliescu şi că mecanismele de comandă şi control s-au pus la punct şi s-au legiferat după alegerea sa ca şef al statului, în 2004. Băsescu, împreună cu Monica Macovei, a continuat opera lui Iliescu şi a "părinţilor Constituţiei", Antonie Iorgovan şi Petre Ninosu, dar şi a lui Adrian Năstase - care a vrut o carte a legilor fundamentale subordonate intereselor găştii lui. Băsescu şi ai lui au fost continuatorii orientării, cârmind totul spre interesele lor. Acum subiecte de bază sunt Laura Kovesi şi generalul Florian Coldea în scandalul stârnit de Ghiţă şi Băsescu, din care aflăm că şi Ponta, când era premier, era şantajat fără scrupule de "servicii". Concluzia unică este aceea că nu trăim într-un stat de drept, câtă vreme Justiţia este dirijată şi împărţirea dreptăţii se face prin procurori care hotărăsc în biroul preşedintelui ţării cine trebuie trimis la puşcărie pentru că încurcă nişte socoteli. Ce siguranţă mai pot avea eu, ca om de rând, sau oricine altul din categoria mea în astfel de condiţii?...
Războiul dintre palatele puterii începe să semene cu un joc al copiilor autişti, în care cei ce se cred mari şi tari nu sunt altceva decât nişte soldăţei de plumb mutaţi de forţe nevăzute pe tabla de bambilici a unor interese obscure. Este trist, dar mă tem că tare adevărat... Noul guvern se străduie să ne dea impresia că lucrează în interesul cetăţenilor care i-a votat programul dintr-o disperare ce respinge categoric avertismentele că n-ar fi bani la buget. Şi oamenii au dreptate, căci bani sunt destui pentru a tripla salariile unei categorii restrânse de personal de nivel înalt, şi nu numai de la instituţia prezidenţială sau de la cea parlamentară, dar şi pentru pensii speciale pentru privilegiaţi. Gestul lui Liviu Dragnea, care şi-a onorat promisiunea că nu va beneficia de asemenea sinecură şi a demisionat din parlament, se pare că a rămas singular. Nu ştiu dacă a avut curiozitatea sau timpul de a verifica dacă a fost imitat de unii dintre colegii din PSD ori dacă ştie câţi au semnat cererile pentru a primi asemenea pensii. Cetăţenii de rând consideră că dacă sunt bani pentru şmecherii politici, apoi să fie şi pentru ei!...
La cumpăna dintre ani nu m-am putut opri să nu mă gândesc la cei ce nu mai sunt. Şi nu fac paradă de spirit cetăţenesc, minţind că am fost apăsat de morţii din decembrie 1989 sau din 13-15 iunie 2000. M-am gândit mult însă la cei din familia mea - mama, tata, unchii - şi la prieteni precum profesorii Nicolae Enescu şi Al.Th. Ionescu, oamenii de afaceri Nicolae Derviş şi Aurel Ilea sau la fostul primar domnişan Nicolae Smădu. Şi am realizat că odată cu ei am îngropat o lume despre care am crezut cu toţii că o puteam face mai bună!
Acum, la începutul unui an care se va dovedi mai greu decât am putea bănui, poate pe măsura gerului Bobotezei cu care ne-am confruntat, mă întreb dacă mai avem măcar dreptul de a spera, câtă vreme nu ne implicăm decis fiecare dintre noi să facem ceea ce putem pentru a readuce lucrurile în făgaşul normalităţii. Altfel suntem blestemaţi să fim codaşii Uniunii Europene...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
