Ana, Regina Speranţei

 

În timp ce orânduiam cele necesare pentru eventualul deces al Reginei Ana, a sosit vestea încetării din viaţă la Spitalul Morges-Elveţia, la 1 august 2016, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului.

La 18 septembrie 1923, după praznicul Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie) şi după Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), la numai patru zile avea să vină pe lume principesa Ana de Bourbon Parma, fiica prinţului Rene de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcii, strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă). Cu Regele Mihai I al României avea să se întâlnească în luna noiembrie 1947, la întronizarea Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii. Înainte de a pleca în România, s-a logodit cu Principesa Ana, în nădejdea viitoarei căsătorii. Ajuns în România, spre surprinderea Guvernului Petru Groza, care credea că nu se va mai întoarce şi nefiind de acord cu căsătoria plănuită, l-au silit pe Regele Mihai, ca la 30 decembrie 1947, să abdice şi să plece din România.

Cu toată starea creată, în care Regele Mihai, abdicat, ajunge în exil, nu a uitat de proaspăta logodnă şi de Ana lui cea dragă. Dar nici Principesa Ana, care nu avea mai mult de 24 ani, nu a dat înapoi, că Mihai nu mai este Rege al României, ci a mers înainte cu inima plină de dragoste pentru frumosul suveran român. Nunta mult aşteptată avea să se oficieze în iunie 1948. Dar înainte de căsătorie, trebuia ca Principesa Ana, catolică, să obţină o dispensă de la Papa Romei, unde pe atunci pontifica Pius al XII-lea. Ca să se meargă mai repede cu documentul trebuitor, Regina Mamă - Elena şi Margareta - mama Principesei Ana, s-au hotărât să meargă personal la Papa, ca să-i solicite dispensa pentru cei doi miri princiari. Nu se ştie ce impresie au făcut cele două doamne, dar faptul că Margareta i-a servit Papei un pumn în masă, răspunsul a fost negativ, motivând şi cazul de precedenţă, că nici Prinţesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu Boris al III-lea al Bulgariei, care n-a voit să-şi boteze copiii în religia catolică, nu a primit dispensă. Nu ştim ce a gândit Papa, dar nici cele două solicitatoare, care au fost refuzate categoric!

Porneala matrimonială la drum s-a izbit de două amaruri care au mâhnit inimile celor doi logodiţi, Ana şi Mihai! Dar ei nu s-au lăsat înfrânţi în drumul lor tineresc de iubire sfântă. În luna florilor, când totul izbucneşte întru viaţă şi cireşele se coc, a avut loc nunta ca-n poveşti în Atena ortodoxă, de unde era mama cea mult iubită de Regele Mihai. După nuntă, au trăit o vreme în Italia, Marea Britanie, după care s-au statornicit în Elveţia, perioadă despre care, însuşi Regele Mihai, mi-a povestit cu dureroase aduceri aminte, despre greutăţile pe care le-a întâmpinat de-a lungul vremii.

Dumnezeu a binecuvântat familia Regelui Mihai cu cinci pruncuţe: Margareta (1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957) şi Maria (1964), toate crescute în Religia Ortodoxă şi cu dragoste de Neamul Românesc. Regina Ana, Regina Speranţei, credea că, într-o bună zi, Regele Mihai se va întoarce acasă, în România! A aşteptat peste 70 ani ca să se împlinească visul unei vieţi zbuciumate! Aşa a intrat pe Porţile Veşniciei, la 1 august 2016, când creştinătatea Ortodoxă a intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului. O jălanie i-a fost întreaga viaţă şi lacrimi sfinte a vărsat în rugăciune către Maica Domnului care acum îi mângâie faţa, zâmbind în soare! Iar trupul ei se va odihni în Catedrala cea nouă a Sfintei Filoteia de la Curtea de Argeş, întru nădejdea Învierii, aici săvârşindu-şi călătoria pământească, loc în care lumina candelei ne va aminti că al Domnului este pământul şi plinirea Lui!

 

Pin It