„Femeia, simbolul iubirii”: întrunire culturală - omagiu, învăluită în emoție

De 8 martie, Revista „Suflet Românesc” și Filiala Județeană Argeș POSADA a Asociației Naționale a C.M.R.R., în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului, au derulat, în Sala Manole din cadrul Palatul Arhiepiscopal, întâlnirea membrilor Clubului „Suflet Românesc” al iubitorilor de Cultură din Argeș și Muscel. Manifestarea, dedicată exclusiv femeii – cu toate etapele devenirii ei – s-a bucurat de o prezență numeroasă și de invitați pe măsura importanței acestei zile. Dat fiind faptul că, de această dată, gazdă a fost o instituție bisericească, la care se adaugă recentul debut al Postului Paștelui, programul a fost deschis de pr. Ovidiu Vlăsceanu, consilier cultural și comunicații media, care a transmis binecuvântarea ÎPS Calinic și a continuat cu o prelegere despre post ca împăcare a omului cu Dumnezeu. „Postul Paștelui este o călătorie duhovnicească a cărei destinație este Învierea. Legătura dintre Post și Înviere descoperă esențialul despre credința și viața noastră creștină. Școală a pocăinței, la care orice creștin se cuvine să participe în fiecare an pentru a-și adânci credința, Postul Mare are în vedere, în primul rând, reevaluarea și schimbarea vieții. Prin post, toți oamenii sunt chemați în cămara de nuntă a vieții”, a explicat acesta, amintind de vorbele apostolului Pavel: „cu cât se strică omul nostru cel din afară, cu atât omul nostru cel dinlăuntru se înnoiește”.

Tema întrunirii a fost abordată mai întâi de Luminița Filofteia Pally, cu un discurs temeinic documentat despre statutul și soarta femeii de-a lungul secolelor și istoriei lumii. Sub genericul „La început, femeia a fost lacrima. Apoi, ea s-a zidit la temelia lumii!”, aceasta a emoționat audiența cu detalii privind rolul depreciat al femeii, pornind de la marginile continentului și restrângând apoi analiza în jurul societății tradiționale românești. „Femeile au fost considerate mult timp purtătoare al păcatului original. Prin urmare, de-a lungul istoriei, femeia a fost pusă la zidul infamiei, într-o condiție mai mult decât nedemnă. Ea a fost văzută secole întregi drept un obiect, nu ființă umană, o unealtă făcând parte din inventarul oricărei gospodării. În secolul XIX, în zona Balcanilor din care și noi facem parte, femeile erau considerate, încă, doar obiecte de inventar aflate în posesia bărbatului...”, a început aceasta, completând apoi cu informații culese de la diverși istorici, între care și Nicolae Iorga, privind modul în care femeia a fost abordată de-a lungul timpului, atât sub aspectul relațiilor sociale, cât și al celor familiale. Invitații au aflat că, dintre toate femeile zonei de referință, cea albaneză a avut cel mai umilitor statut, încă de actualitate (codul de onoare prin sânge) în această țară traversată de violențe și mișcări sociale greu de stăpânit de către autorități. „Femeia era considerată un simplu sac în care puteai lovi fără să ți se reproșeze. Bărbatul nu dădea niciodată socoteală dacă-și omora nevasta din motive ce țineau de presupusul adulter sau de neîndeplinirea obligațiilor cotidiene. Desconsiderarea femeii la toate aceste popoare din zona noastră era o atitudine firească”, a mai spus aceasta, iar exemplele punctuale au fost numeroase.

În continuare, George Rotaru, directorul general al Editurii Bibliostar din Rm. Vâlcea, a transmis că a fost lansată recent Carta de legiferare a Lunii Femeii, propusă Parlamentului României, prin mai multe ONG-uri, și se așteaptă ca rezultatul acestei inițiative să fie unul pozitiv. Luna Femeii ar urma să fie cuprinsă între data de 24 februarie (Dragobete) și 25 martie (Buna Vestire).

Scriitoarea Paula Romanescu a urmat la cuvânt cu o „poveste cu rost” despre „Femeia, frumosul de lângă noi”, purtând auditoriul, cu vocea caldă, printre rânduri profunde ce definesc femeia, extrase din lada de zestre a literaturii române. Citându-l pe Arghezi, cu versurile poeziei „Mi-e sete”, aceasta a vorbit cu delicatețe despre făptura care pe vremuri nici măcar nu era chemată pe nume, care era oferită ca un obiect unui bărbat pentru a întemeia o familie și a cărei naștere era un motiv de tristețe pentru părinți...

Versuri alese despre „Femeia, simbolul iubirii” –vorbe cu parfum feminin, picurate din arhiva sufletului – au venit din partea scriitoarei Mona Vîlceanu, care, cu multă emoție, a pornit micul recital de la elogiul dedicat „Anei lui Manole” în balada populară „Monastirea Argeșului”.

Repertoriul muzical și poetic a fost selectat, cu mare grijă pentru această zi, de către elevii care au omagiat femeia prin momente lirice vibrante: Patricia Bădița, de la Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, elevi din cadrul Liceului Tehnologic „Ferdinand I” (Karina Dobrică, Bianca Deaconu, Gabriela Savu și Narcis Joița), Ana-Maria Baltag Diaconu, de la Școala Gimnazială „Mircea cel Bătrân”; Rareș Stoiciu, de la Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” Domnești.

Cu versuri din creațiile proprii și nu numai au întregit programul prof. Elena Eșanu-Șerbănescu, prof. Florica Popa, prof. Aurelia Corbeanu, poeta Elena Toteanu, dr. Mihaela – Aritina Ionescu și Marian Nicolae. Prof. Șerbănescu a ales, printre altele, o poezie tulburătoare semnată de acad. Gheorghe Păun (prezent în sală) și dedicată părinților. În acest vals al gândurilor închinate protagonistei întrunirii s-a înscris și prof. Valentina Domnișoru, care a ales spre lectură un fragment semnat de scriitorul George Baciu - „Femeie, cântec de legănat inima”, acesta din urmă provocând la replici rimate pe avocatul Gheorghe Ciolcă.

Organizatorii au împărțit tuturor invitatelor flori, iar seara s-a încheiat cu gustări, un vin bun și liber la socializare.

fShare

Tweet