La curtea lui Urmuz - Istorii neconvenţionale din Muscel

Aminteam data trecută festivităţile de la Lereşti, de la jumătatea lunii iunie. De fapt, am participat la "prefaţa" zilei localităţii, din seara lui 16 iunie, când s-a lansat cartea lui Sterian Pricope, „Istorii neconvenţionale din Muscel”, volumul al 6-lea, „dedicat contribuţiei militare şi civile muscelene la realizarea idealului de Întregire Naţională”, apărut („cu sprijinul Fundaţiei Piatra Brută”) la Editura Larisa, Câmpulung, 2019.
O serie cu totul specială, demarată în 2013, continuată cu o apariţie pe an, 2018 fiind singurul an nemarcat cu un volum. La caseta tehnică a fiecărui număr, o indicaţie: „Întâmplări uitate sau mai puţin cunoscute care au în prim plan musceleni sau evenimente petrecute în Muscel”. Prefaţa primului volum, semnată de Ştefan Trâmbaciu, regretatul director al Muzeului Municipal Câmpulung, începe cu „Interesantă şi captivantă în acelaşi timp această carte scrisă de publicistul Sterian Pricope. Interesantă pentru că aduce la lumină mai multe întâmplări despre unele personalităţi câmpulungene sau muscelene şi captivantă pentru că, odată începută, orice cititor o parcurge pe nerăsuflate.” Aprecieri similare fac şi prefaţatorii următoarelor volume, toţi, nume-garanţie ale culturii argeşene: ÎPS Calinic Argeşeanul - vol. 2, Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş - vol. 3, prof. Mihail Diaconescu - vol. 4, Mircea Diaconu - vol. 5, regizorul Şerban Marinescu - vol. 6.
Autorul este contabil „la bază”, stabilit în Muscel prin căsătorie, publicist, „cu un ton robust şi sincer, dublat de o excepţională trudă documentaristică, oferind cititorului o lectură captivantă şi surprinzătoare la fiecare pagină. Surprinzătoare, pentru că sunt lucruri sau locuri pe lângă care treci zi de zi fără să le cunoşti istoria, iar poveştile scoase la iveală, pentru mine, sunt o nesperată sursă de inspiraţie” - am citat din prefaţa volumului al 6-lea, de Ş. Marinescu. Iar „scoaterea la iveală” - tenace, inspirată, pricepută, presupunând multă muncă de arhivă, nu numai de bibliotecă - este dublată de o evidentă pricepere scriitoricească: decuparea şi ordonarea (cinematografică? a) secvenţelor, frază fluidă, portrete expresive, umor, picanterii.
Cartea recentă „iese puţin din rând”, pentru că are o orientare aparent monografică, se ocupă de un subiect tragic, Războiul cel Mare, aşa cum a fost el trăit în zona Câmpulungului - dar se pleacă mai de departe, chiar de pe la mijlocul secolului al XIX-lea (când se făceau demersuri pentru construirea unei căi ferate peste munţi, spre Braşov - să nu uităm, atunci aflat în Imperiul Austro-Ungar), cu incursiuni şi mai vechi în istorie, cu reveniri spre începutul de secol XX (când „rucărencele fură inimile şi întorc capetele boerilor, de frumoase şi isteţe ce sunt” - după cum consemnează un contemporan). Este din plin menţionat George Topîrceanu şi campaniile sale de război din Bulgaria, ajungând apoi la „Muscelul în Primul Război Mondial” - lupte locale, eroi, ocupaţia, fărădelegile ocupanţilor, lipsurile şi suferinţele, a doua trecere a munţilor, Marea Unire, monumentele (cu detalii despre Dimitrie Măţăoanu, „sculptorul Marii Uniri” - unele dintre monumentele sale au apărut şi pe prima pagină a revistei „Curtea de la Argeş”), memorii de război, jurnale, relatări din presa vremii.
La sfârşitul „Cuvântului de autor”, Stelian Pricope anunţă volumul următor, al şaptelea, ce va fi propus „pentru lectură şi judecată anul viitor”. Să-i mulţumim pentru tot ce face, că bine face, şi să-i urăm (să ne dorim) să nu se oprească...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It