PROFILUL SPIRITUAL AL ROMÂNULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Individul uman se călăuzeşte în societate după valorile superioare etice, estetice, gnoseologice şi religioase (ale binelui, ale frumosului, ale adevărului şi ale credinţei. În acest articol mă voi referi doar la valorile etice după care trebuie să se conducă omul modern. Acestea trebuie privite din patru perspective: în raport cu semenii, cu societatea, cu sine, cu alte popoare.
Le vom prezenta în ordinea aceasta şi succint. În relaţiile dintre oameni, educaţia morală trebuie să urmărească ceea ce este mai profund şi mai înălţător în fiinţa umană: dragostea de om, respectul, sentimentul de omenie şi de solidaritate, sinceritatea şi încrederea în om, în posibilităţile lui de dezvoltare. Aceste valori trebuie să le cultive familia, şcoala şi societatea prin mijloace specifice, cu deosebire prin mass-media.
În relaţiile cu sine, valorile spre care trebuie să-i orientăm pe cei în formare (copii şi adolescenţi) sunt cinstea, onoarea şi demnitatea. Aceste valori exclud, deopotrivă aroganţa şi umilinţa din comportarea oamenilor.
În raport cu ţara şi cu neamul, valoarea spre care trebuie orientaţi toţi cetăţenii, încă din copilărie, este patriotismul. Din păcate, despre acest sentiment se vorbeşte tot mai puţin, iar formarea şi educarea respectului pentru ţară şi neam sunt uitate. Sentimentul patriotic include atitudinea oamenilor faţă de ţară şi poporul lor, ataşamentul faţă de locul de naştere şi al copilăriei, devotamentul faţă de neam, respectul pentru limba, credinţa, cultura şi tradiţiile neamului, grija pentru viitorul ţării, pentru păstrarea identităţii naţionale, efort pentru prestigiul ţării în lume.
Din nefericire, auzim în mod frecvent la emisiunile TV expresii de felul: "Aşa ceva numai în România se poate întâmpla"; "Cum să mai stai în România?"; "La noi ca la nimeni" - şi multe altele. O mai fi vreo ţară care să fie aşa de blamată de propriile posturi de televiziune? Nu trebuie să identificăm hoţii, borfaşii, cerşetorii de tot felul cu ţara, cu neamul. Tuturor cititorilor le recomand să (re)citească scurta povestire "Micul patriot padovan" din volumul "Cuore" de Edmondo de Amicis. Povestirea emoţionează până la lacrimi şi produce o adevărată revelaţie în conştiinţă, ce poate duce la schimbări de atitudine.
În relaţie cu alte naţiuni, românilor trebuie să le fie străine atât xenofobia (de la gr. xenos = străin şi phobos = ură), cât şi xenomania (de la gr. xenos = străin şi mania = nebunie). În zilele noastre, xenofobia este aproape eliminată, dar ne macină grozav xenomania: de la îmbrăcăminte la modă, gesturi, limbaj şi comportament, ajungând să denatureze fizionomia noastră spirituală. Sunt adolescenţi şi tineri, chiar şi adulţi, care râd, se miră, aplaudă la spectacolele televizate (show-uri), se bucură, se indignează, îşi manifestă curiozitatea imitând persoane şi scene din filme străine, mai ales americane, cele mai multe de o calitate cel puţin îndoielnică. Un asemenea comportament este ridicol şi chiar dăunător frumuseţii spirituale a poporului român.
Să ne amintim ce spunea marele cărturar M. Kogălniceanu - ctitor al culturii române moderne: "Dorul imitaţiei a devenit la noi o manie primejdioasă pentru că omoară în noi duhul naţional". Se referea, în anul 1840, la literatură. Doamne, ce ar spune acum!?
Un poet contemporan scria în "Jurnalul naţional" că televiziunea română "s-a transformat dintr-o miraculoasă instituţie de informare şi cunoaştere într-o gigantică fabrică de scălâmbare fizică şi spirituală". De reţinut că valorile superioare de adevăr, bine, frumos şi credinţă nu se importă de aiurea. Ele se formează şi se cultivă pe fondul naţional care, din fericire, oferă numeroase exemple de demnitate naţională prin eroi, oameni de ştiinţă, scriitori, sportivi. Ce bine ar fi să cunoaştem aceste valori, precum şi valorile altor popoare! Să renunţăm la imitaţia ridicolă şi sterilă, mai ales la cea de limbaj şi comportament.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It