O expoziţie de privit cu inima!

Barbara Walder şi a ei expoziţie intitulată "Mamă Pământ - Tată Cerul - Vreau să-mi trăiesc EU-l" s-au bucurat de o primire călduroasă din partea argeşenilor care au luat parte într-un mod destul de receptiv la vernisajul artistei venite tocmai din Liechtenstein, la invitaţia criticului de artă contemporană Giampaolo Trotta. Reamintim că propunerea a venit din partea Revistei de cultură "Curtea de la Argeş" (redator şef, acad. Gheorghe Păun), iar de la iniţiativă la materializarea ei a fost ceva drum de bătut, însă nu în zadar! Barbara Walder nu a venit la Curtea de Argeş pentru a expune nişte lucrări abstracte, ostile, care să-şi vadă de o temă a lor, indiferentă de locul în care au fost aduse pentru a fi admirate. Artista de origine germană şi-a dorit ca lucrurile să stea cumva invers faţă de expoziţiile clasice, astfel că - în cazul său - locul a "comandat" tema. Asta explică faptul că multe dintre lucrările ce urmau a fi aduse la Curtea de Argeş au început să existe abia după ce s-a conturat ideea vernisajului din Oraşul Regal. Cu alte cuvinte, ele au fost create special pentru oamenii care erau aşteptaţi să le admire. Barbara Walder şi-a dorit ca operele sale de artă să aibă un impact deosebit asupra publicului argeşean, în aşa fel încât amprenta lor să rămână în orizontul vizual al privitorilor şi după ce aceştia vor fi părăsit sala de expoziţie.
Înainte de începerea propriu-zisă a vernisajului, oaspeţii s-au apropiat cu vizibilă curiozitate de lucrările grupate pe simeze în funcţie de tema generală anunţată, încercând să decodifice mesajul acestora. Vorbim despre creaţii mixte constând în acuarelă, colaj şi alte tehnici moderne, pe de-o parte abstracte, pe de alta uşor figurative, însă reuşind să genereze în imaginarul privitorului cadre concrete. Culorile terne, de pământ, hârtia din colaj şi pământul propriu-zis din prima încăpere se completau în armonie cu nuanţele de alb-albastru ale cerului din cea de-a doua sală, creând acel tot unitar pe care artista şi l-a dorit - pământul, cerul şi, la mijloc, omul, fiinţa raţională, care caută cu tot dinadinsul să se reconecteze la cele două dimensiuni - telurică şi celestă. De altfel, expoziţiei nu i-a lipsit nicidecum acea latură spirituală, biblică, fiindcă Barbara Walder a creat cadrul perfect pentru invitarea la meditaţie cu privire la divinitate, la Marele Creator. Practic, putem concluziona că expoziţia a atins cele două puncte sensibile ale poporului român: durerea provocată de înstrăinarea de pământul natal din cauza exilului şi apărarea credinţei străbune în Dumnezeu. Dincolo de orice, aşa cum însăşi protagonista a explicat, expoziţia s-a dorit a fi un impuls "aplicat" românilor de eliberare din strânsoarea dureroasă e exilului, a îndepărtării de Patria Mamă, de revenire la pacea şi armonia care se nasc din această reunire cu pământul strămoşesc şi cu sinele pierdut. Ori această rană nu poate fi înţeleasă decât de cei care o cunosc şi i-au gustat amarul. Tocmai către inima lor împovărată s-a înclinat şi spiritul creator al Barbarei Walder prin această expoziţie, arătându-le că, la capătul călătoriei, vor găsi alinare, că, undeva, cândva, îşi vor recăpăta locul, pacea şi echilibrul...
Aşa cum spuneam, oamenii veniţi la vernisaj au încercat să facă unele conexiuni între imaginile ce se profilau pe simeze şi "Ce-o fi vrut să ne spună artista?", însă, stând de vorbă cu Barbara, noi am înţeles că nu acesta este modul în care trebuie interpretată sau înţeleasă arta contemporană, şi nicidecum, în cazul de faţă, aceea creată de ea. Secretul este ca fiecare să decodifice pornind, cu inima deschisă, din el însuşi, de la propriul sistem de simboluri şi valori, de la propriile experienţe de viaţă, de la propriile amintiri şi emoţii... Ideea acestui gen de artă este că fiecare individ în parte va vedea altceva privind la acelaşi tablou, în funcţie de esenţa din care este construit el însuşi. Cu alte cuvinte, vorbim despre opere deschise spre interpretare şi, aşa cum ne-a declarat artista, "este posibil să vezi orice", fără limite de imaginaţie, fără bariere impuse de un cod standard de simboluri. Tocmai în asta constă frumuseţea acestui tip de artă: fiecare trăieşte o experienţă unică, secretă, în faţa unui astfel de tablou, pe care doar el o cunoaşte şi o simte. Înţelegem faptul că o anumită operă înseamnă ceva anume doar pentru el şi, în acelaşi timp, altceva pentru fiecare privitor în parte.
Vernisajul desfăşurat la Centrul de Cultură şi Arte "George Topîrceanu" a adus laolaltă zeci de participanţi iubitori de frumos, oameni instruiţi, citiţi, care ştiu să înţeleagă un astfel de act de cultură şi să-l aprecieze la adevărata sa valoare. Printre cei înscrişi la cuvânt s-au numărat acad. Gheorghe Păun, criticul Giampaolo Trotta, artistul plastic Ion Aurel Gârjoabă, Liliana Magerii, directorul Muzeului Municipal Ştefan Dumitrache şi cel al instituţiei-gazdă, Cristian Mitrofan. Primul, însă, aşa cum era de aşteptat de la un expert în domeniu, a avut cea mai cuprinzătoare expunere, pornind de la culori, la viziunea artistică, la simbolistica din subsidiar, până la definiţia lingvistică şi experienţa existenţială. "Tema principală este călătoria de dragoste pentru redescoperirea Sinelui, a acelui Eu unitar care doreşte să trăiască în armonie şi echilibru cu Sine însuşi, cu ceilalţi şi cu natura, reunindu-se în comuniune cu propriul pământ nativ. Vorbim despre o călătorie spre Pământul Strămoşilor, către propriile rădăcini şi origini, de unde să absorbă limfa vieţii", a explicat acesta. Pentru cei care-şi doresc să cunoască în detaliu opera şi mesajul Barbarei Walder, vă direcţionăm către ediţia din luna iunie a revistei "Curtea de la Argeş", acolo unde acelaşi critic îi dedică acesteia şi lucrărilor sale o vastă prezentare. Vernisajul a durat aproximativ o oră, iar artista germană a fost foarte deschisă la discuţii cu toţi aceia care au avut întrebări sau diferite curiozităţi, acceptând cu amabilitate să ofere explicaţii, cu răbdarea unui profesor care le desluşeşte elevilor tainele disciplinei pe care o predă.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It