La curtea lui Urmuz - Monumenta Romaniae Vaticana

Am reluat aici titlul unui splendid album (de fapt, programul amplu al unei expoziţii organizate la Palatul Vaticanului şi apoi la Muzeul Cotroceni, în 1996) realizat de Ion Dumitriu-Snagov, publicat în 1996 de Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti. Sunt prezentate pe scurt, cu fotografii, referinţe şi citate, 129 de grupuri de „manuscrise, documente şi hărţi” (subtitlul volumului), comori artistice şi comori de informaţie istorică. Pe copertă, imaginea „Madonei Române”, numită şi „Madona cu ie” - Fecioara Maria şi Pruncul Iisus, ambii îmbrăcaţi în straie ţărăneşti româneşti, parte dintr-o serie de sfinţi îmbrăcaţi ţărăneşte, dintr-un manuscris din secolul XVI/XVII, un „Prăznicar”, „copie a unui arhetip mult mai vechi”, realizat în Transilvania de nord, cu particularităţi lingvistice maramureşene” (pag. 160).
Autorul, I. Dumitriu-Snagov (1927-2001), filolog şi istoric, cu o teză de doctorat la Universitatea Pontificală din Roma, a petrecut ani buni în Biblioteca Vaticanului, scoţând la lumină, inclusiv din arhivele secrete, „Mărturii istorice despre români, (...) cu scopul de a prezenta trecutul Bisericii şi relaţiile Sfântului Scaun cu un popor creştin de ascendenţă daco-romană prin geneză, limbă, cultură şi tradiţie, pe parcursul neîntrerupt a două milenii” (citat de la începutul Introducerii la carte).
Prima secţiune a cărţii se referă la documente care vorbesc despre Sfântul Andrei, „apostolul popoarelor de la Marea Neagră”, peste câteva pagini apare Sfântul Sava Gotul (334-372), unul dintre puţinii martiri din primele secole de pe meleagurile noastre, torturat şi apoi înecat în răul Buzău de regele Atanaric al goţilor. Vin apoi documente despre cunoscuţii Niceta Remesianul, episcopul dacilor, Sfântul Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, fondator al calendarului modern. Multe alte documente sunt bijuterii bibliografice pentru istorici, vorbind despre creştinarea românilor, latinitatea lor, relaţiile cu vecinii, locuirea neîntreruptă pe acest teritoriu, încercările papalităţii de convertire la catolicism a „schismaticilor valahi”, evenimente istorice, domnitori. Reiau câteva titluri de secţiuni: Ioniţă Asan-Caloian şi Regatul Bulgaro-Român, Diploma cavalerilor ospitalieri de Ierusalim, Documente papale despre credincioşii români din Ţara Oaşului din anul 1377, Despre originea şi istoria turcilor, Diploma de unire a bisericilor creştine ortodoxă şi catolică la Conciliul de la Florenţa din 6 iulie 1439, Ştefan cel Mare al Moldovei susţinut de papa Sixt al IV-lea, ca „adevărat atlet al credinţei creştine”, Neagoe Basarab, principe român renascentist: erudit, strateg şi diplomat creştin, Filip de Ciuta - Inscripţii din Dacia, Mihai Viteazul către arhiducele Maximilian de Praga (şi multe alte documente legate de Mihai Viteazul), Dimitrie Cantemir („Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea”), Ioan-Inocenţiu Micu-Klein - Illustrum poetarum Flores, Documente privind Răscoala lui Horia Cloşca şi Crişan, Principele Alexandru Ioan Cuza: Invitaţie pentru un concordat între Sfântul Scaun şi România - după care urmează un număr de hărţi, începând cu Imaginea Daciei în Imperiul Roman: Tabula Peutingeriana, fragmentul al cincilea, şi terminând cu atlasul cu 72 de hărţi ale României Mari, realizate manual, în 1929, de Alexandru Th. Cisar, Arhiepiscop de Bucureşti şi Mitropolit Catolic al Regatului României.
O carte, o expoziţie şi un istoric cinstiţi solemn, pe 10 mai, în Aula Academiei Române, în cadrul unui simpozion cu titlul „România în Arhivele Vaticanului, documente cercetate de Ion Dumitriu-Snagov”. Bineînţeles, înainte mult mai este (de lucru)… La Vatican, la Istanbul, la Viena, la Moscova - în multe alte arhive majore...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It