ISTORII NECUNOSCUTE: În timpul Primului Război Mondial, jaf "pantagruelic" exercitat de trupele de ocupaţie

După cum am promis, continuăm astăzi cu dezvăluirile privitoare la jaful practicat de trupele străine care au ocupat o parte din România, începând din toamna anului 1916. Acesta a fost mascat sub forma rechiziţiilor. Ca sursă de informare folosim revista Die Woche, din care cităm: "Totul se valorifică, nimic nu se pierde: ghindă, castane sălbatice, jir, sămânţă de pepene, dovleac, totul e rechiziţionat. În acest an s-au făcut semănături cu 30.000 ha mai mult decât în timpurile normale". Potrivit sursei şi relatărilor oficiale, planul de rechiziţii se prezenta în felul următor: 3.000 păsări tăiate zilnic; 3.000.000 kg cereale de tot felul (recolta estimată fiind de 50.000 vagoane grâu şi 80.000 vagoane porumb); 137.000 ha semănate cu floarea soarelui (faţă de 6.000 în vremuri normale); 150 t ulei zilnic; 10.000 kg carne de cal; 1.600.000 duble chintale de marmeladă; 70.000 kg legume zilnic; 8.000.000 l de sirop; 2.863.507 l lapte de la 200 lăptării; 8.561 kg unt; 64.245 kg cazeină; 20.000.000 kg zahăr.

 

Sărăcirea comunei Corbi

 

Folcloristul C. Rădulescu-Codin are mărturii cutremurătoate pe această temă în cartea "Muscelul nostru - Comuna Corbi şi locuitorii săi. Istorie şi legende", apărută în 1922, din care redăm unele fragmente semnificative: "În timpul ocupaţiei germane, comuna Corbi a ţinut de bezircul din Stăneşti şi Comandatura nr. 272, Câmpulung. Norocul locuitorilor (...) a fost acela că trupele de ocupaţie germano-austriece n-au intrat în sat, fiind astfel feriţi de multe blestemăţii întâmplate în satele vecine: pradă cu nemiluita de păsări şi animale; pe unde găseau case goale, mai ales unde stăpânii se refugiaseră, băgau caii înăuntru şi jefuiau tot ce găseau; tăiau mobilele de lux şi le puneau pe foc, cu toate că aveau la îndemână tot felul de lemn pentru ars; luau în unele sate chiar mobilele din biserici, lumânări, untdelemn, lucruri din argint, ba încă şi cutiuţele în care se păstrau sfintele taine: le întrebuinţau ca tabachere de tutun. 

În primărie şi în unele case, găsind tablouri cu chipurile membrilor familiei regale şi al lui Ioan I.C. Brătianu, le-au trântit, spărgându-le geamurile şi înţepând cu baionetele cartoanele cu chipurile, în dreptul ochilor (...)

La Stăneşti, strângeau nemţii turme de oi şi, după ce alegeau ce le plăcea, le tundeau pe celelalte şi le vindeau lâna, pe care uneori o plăteau cu 1,5-2 lei kilogramul; alteori - cu nimic. Tot acolo se strângeau tortul, cânepa şi inul. Cei care nu plăteau ce li se cerea, ori nu dădeau vite ori erau bănuiţi, erau ameninţaţi cu moartea şi cu trimiterea în Germania, închişi la comandatura de etapă din Câmpulung sau la penitenciarul din acel oraş. Acolo aveau drept hrană doar un sfert de pâine şi apă pe zi. Se speriaseră oamenii cu rechiziţiile care, de multe ori, erau fără plată."

 

 

 

Pin It