Omagierea Eroilor la Ciofrângeni
În toamna anului 1916, la câteva luni după intrarea României în Primul Război Mondial, s-au dus lupte grele pe Valea Topologului. Armata noastră fusese copleşită de trupele Puterilor Centrale, austro-ungare şi germane, coborâte peste Carpaţi din Transilvania, în timp ce din sud atacau bulgarii şi turcii. Trupele noastre se retrăgea spre Moldova şi au opus o vie rezistenţă invadatorilor, consfinţită prin grele jertfe de sânge. Este de ajuns să spunem că destui locuitori ai zonelor subcarpatice s-au refugiat din calea urgiei, după ce Bucureştiul şi mare parte a Munteniei fusese ocupată. Împăratul german Wilhelm al II-lea ajungea atunci şi la Mănăstirea Argeşului, unde îi adresa cuvinte grele rudei sale, regele României, Ferdinand I, care se retrăsese cu guvernul la Iaşi.
După instaurarea păcii, în majoritatea localităţilor din zonă şi nu numai au apărut monumente prin care se cinsteşte memoria celor căzuţi în luptele din perioada 1916-1918. Ciofrângeniul nu face excepţie şi, anual, de Ziua Eroilor, se organizează ceremonii de cinstire a strămoşilor ce şi-au înscris numele pe monument. Nici în acest an nu s-a făcut excepţie, în ciuda războiului tăcut dus cu pandemia de coronavirus. Joia trecută, respectând interdicţiile stabilite pentru starea de alertă, la monumentul din centrul comunei s-a desfăşurat o ceremonie sobră, la care au participat trei preoţi ce au oficiat o scurtă slujbă de pomenire, primarul Dorin Florin Panţeru şi viceprimarul Ghedorghe Manga, precum şi câţiva angajaţi din administraţie. Numărul total al participanţilor la "Veşnica pomenire" a Eroilor n-a depăşit 10 oameni...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
