Sărbătorile Argeşului şi Muscelului au fost puse sub semnul "Anul satului românesc!"

Păstrarea şi transmiterea identităţii naţionale a devenit o datorie patriotică în aceste vremuri în care este tot mai agresată de ofensiva globalizării. Care, în mod evident, a înlocuit conceptul comunist care a bântuit cândva lumea şi care era exprimat de lozinca arhicunoscută de către generaţiile care s-au născut ceva mai devreme şi care au trăit din plin plusurile, dar şi minusurile societăţii de care - cel puţin declarativ - noi, românii, ne-am despărţit după evenimentele din 22 decembrie 1989. Mulţi dintre noi şi-au dorit cu ardoare revenirea la o societate care chiar dacă nu este cea mai bună cu putinţă, părea să ofere garanţia promovării adevăratelor valori şi a "teleportării" ţării în visata lume a civilizaţiei occidentale. Foarte adevărat, cei care ieri au sperat aşa ceva au cunoscut noi disperări, deoarece drumul spre izbândirea viselor s-a dovedit a fi mai lung şi mai greu decât estimau cei mai mari pesimişti. Şi asta deoarece fanariotismele au fost perpetuate în ceea ce s-a numit "capitalism de cumetrie" sau "democraţie originală". Adevăratele valori au rămas tot marginalizate, fiind promovaţi diletanţi sau autişti cu "origini sănătoase" şi cu ADN-urile impregnate de necesitatea supunerii în faţa şefilor politici - de cele mai multe ori aplecaţi spre afaceri dubioase, ca să se îmbogăţească peste noapte - astfel că am rămas tot la "căruţa Europei", ca nişte rude sărace ce suntem! Vina ne aparţine în totalitate, pentru că ne-am lăsat prostiţi cu promisiuni fără acoperire şi am ales nişte habarnişti, dacă nu chiar ticăloşi manipulaţi de mari tâlhari rămaşi în umbră, care să ne conducă. Colac peste pupăză - cum spune românul - cei care încă ne-am păstrat luciditatea am constatat că pe modelul stalinist se încearcă în ultimii ani să ni se desfiinţeze elementele de identitate naţională, pornind de la tradiţii şi continuând cu limba, religia şi, de ce nu, chiar cu teritoriul naţional. Tocmai de aceea sunt lăudabile eforturile de a le conserva cât mai autentice şi de a le transmite generaţiilor viitoare. Iar organizatorii evenimentului găzduit de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii, de la fostul conac al boierilor patrioţi din această veche familie românească, aşa au procedat sâmbătă!

Oaspeţii au fost întâmpinaţi ca la nuntă!

Ideea organizatorilor de la Centrul Cultural Judeţean, condus de Araxi Negoşanu, de a pune în scenă cu ajutorul artiştilor de la Ansamblul "Doina Argeşului" o întâmpinare a participanţilor ca la nunţile noastre, a fost bine primită de majoritatea celor care au păşit pe sub bolţile arcuite pe domeniul fostului conac. Dar au existat şi voci care au invocat fie blasfemia organizării unei nunţi în 14 septembrie, zi de post, când creştin-ortodocşii prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci, fie melodia cu care a debutat programul, prin care se dă marşul nuntaşilor la finalul petrecerii. Iar printre cei mai vocali au fost puţinii liberali care l-au însoţit pe îmbufnatul lor lider, consilierii judeţeni Gheorghe Alecsei şi Nae Eugen, alături de care s-a regăsit deputatul Dănuţ Bica. Şi l-am numit pe Adrian Miuţescu, despre care se spune tot mai apăsat că i s-ar clătina scaunul puterii politice pe care s-ar fi crezut veşnicit. Acesta era vizibil preocupat de problemele provocate de fronda internă şi a refuzat de două ori invitaţia preşedintelui Consiliului Judeţean, dr. Dan Constantin Manu, de a se alătura oficialităţilor. Modul în care a procedat l-a jenat vizibil pe deputatul Bica, dar semnalul dat de şef a fost respectat cu sfinţenie de colegii consilieri judeţeni. S-ar părea că Adrian Miuţescu s-a crezut prea mare şi prea tare ca să fie alături de administratorul judeţean, Maria Dinu, de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Mînzînă, de acad. Gheorghe Păun, cu soţia, alături de care s-a regăsit venerabilul pictor Ion Aurel Gârjoabă sau de colegi precum Radu Dumitrache şi o sumedenie de primari ori de ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului! Înaltul ierarh a asistat cu mare îngăduinţă şi răbdare la acest program artistic, desfiinţând astfel ideea de blasfemie care fusese lansată. Oapeţii au fost întâmpinaţi de către nunul mare, Graţian Bădescu, cu o ploscă cu palincă adevărată de la mama ei fiind însoţit de Cristina Turcu Preda, cea care a jucat rolul de naşă pentru tânărul cuplu de miri, Diana Călinescu şi Bogdan Oncioiu. Cântecele şi oraţiile tradiţionale, precum şi muzica orchestrei au prilejuit hore executate cu măiestrie de dansatorii ansamblului, spre deliciul spectatorilor!

Premierea absolvenţilor merituoşi a fost urmată de o petrecere câmpenească

În drum spre scena pe care s-au desfăşurat festivităţile şi spectacolul artistic, plasată în locul devenit tradiţional în cele douăsprezece ediţii, participanţii la eveniment au avut prilejul să admire expoziţiile cu produse valoroase executate de măiastrele mâini ale meşterilor populari. Între ele s-au evidenţiat cea de icoane şi cruciuliţe realizate de artiştii din cadrul Şcolii Populare de Arte şi Meserii, din Piteşti, plasate sub inspirata deviză "Crucea - meşteşug, mărturisire, mântuire", dar şi sculpturile în lemn ale unor maeştri ca Ion Rodoş, din Nucşoara ori Gică şi Elena Mateescu, din Curtea de Argeş, cu care au făcut casă bună atât produsele de la Argcoms ori cele de artizanat textil din diverse zone ale Argeşului şi Muscelului istoric. La fel de interesante au fost şi expoziţiile de produse de firmă, dintre care le amintim pe cele de la Topoloveni, care deţine brandul magiunului, Fuchs Condimente, Cramele Mărăşoiu şi Complexul de Vinificaţie Ştefăneşti - cu vestitele lor vinuri, tot mai căutate de către cunoscători - la fel cu cele de la Stupina Constantin şi Emilia Pîslaru, din Beleţi Negreşti, Lactag, Zaris, Radic Star, Institutul de Cercetare şi Dezvoltare a Pomiculturii, de la Piteşti-Mărăcineni, AdBlue Design sau Direcţia Agricolă Argeş ori cu delicioşii covrigi cu ou, de la Lereşti. În generosul spaţiu oferit de instituţia gazdă, condusă cu nedezminţită competenţă de către parcă veşnic tânărul Iustin Dejanu - care a pus la dispoziţia celor interesaţi spaţiile muzeului cu fascinantele sale secţii - au fost amenajate zone de socializare pentru fiecare parte a judeţului, în care s-a putut discuta la umbră consumându-se savuroasele produse tradiţionale de dulce - mici, pastramă, cârnăciori - dar şi de post, ca varza călită fără ciolan, pentru puţinii care au avut tăria de a respecta cu sfinţenie canoanele religioase ale zilei.
Fanfara i-a întâmpinat pe oaspeţi cu un program de estradă, după care a urmat festivitatea premierii absolvenţilor din întreg judeţul - despre care am mai scris anterior în paginile ziarului nostru. Soliştii de la "Doina Argeşului" au încântat publicul timp de ore întregi, iar în spaţiile de socializare s-a dat cinstirea cuvenită - potrivit tradiţiei româneşti - atât delicioaselor bucate preparate pe grătarele fumegânde, aşa cum s-a întâmplat în spaţiul gestionat de familia Banu, de la Domneşti, dar şi băuturilor mai mult sau mai puţin răcoritoare prin care oamenii s-au apărat de căldura acelei zile superbe de toamnă. Între primarii participanţi la eveniment i-am remarcat pe Constantin Panţurescu, din Curtea de Argeş, Ion Dumitru (Albota), Gabriel Zăvoianu (Domneşti), Constantin Oancea (Muşăteşti), Remo Mateescu (Corbeni), pe viceprimarul Ion Stan, de la Brăduleţ, precum şi pe unii dintre activiştii pe tărâm cultural, precum Costin Alexandrescu, Octavian Sachelarie, Sorin Mayilescu, Filofteia Pally şi mulţi alţii. N-a lipsit nici ctitorul evenimentului, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu. Dumnealui părea într-o formă fizică excelentă şi a fost întâmpinat cu mare căldură de unii dintre participanţii care nu se dau după cum bate vântul. Act de prezenţă a făcut, de asemenea, şi prefectul Emilian Dragnea, împreună cu deputaţii Radu Vasilică şi Cătălin Rădulescu, în timp ce celălalt vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Simona Brătulescu, lider al ALDE Argeş, n-a fost de identificat. Cum singurul său primar din Argeş, Nicolae Pană, de la Coşeşti, a fost prezent, s-a sugerat că dumneaei ar fi ajuns la ALTE categorii, fiind trecută deja pe linie moartă... Concluzionând, a fost un eveniment care s-a bucurat de succes, deşi participarea n-a mai fost chiar atât de numeroasă ca în alţi ani, probabil şi din cauza unor reticenţe mai mult sau mai puţin bigote ori politice. O amplă galerie foto de la eveniment puteți găsi accesând următorul link: https://www.facebook.com/pg/ArgesExpresOficial/photos/?tab=album&album_id=2396101143828640.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It