De Înălţarea Domnului, eroii căzuţi în lupte au fost comemoraţi la Şuici
Tradiţia s-a păstrat şi în acest an şi în 9 iunie, după ce creştin-ortodocşii au rostit în bisericile comunei "Hristos s-a înălţat!" şi li s-a dat răspunsul cunoscut din negura veacurilor "Adevărat s-a înălţat!", majoritatea lor s-a îndreptat spre Cimitirul Eroilor. Acesta a fost realizat după Primul Război Mondial, între 1919-1920, la iniţiativa călugărului Bascoveanu, din Tigveni. El a primit sprijinul localnicilor din Şuici, care au căutat să cinstească memoria celor pieriţi în crâncenele lupte duse pe Valea Topologului în toamna anului 1916. În spaţiul înconjurat de ziduri se găsesc două plăci mari, care acoperă gropi comune în care au fost depuse osemintele luptătorilor de acum un veac, indiferent de uniformele pe care le purtaseră. Cel care vine pentru prima dată la tradiţionala ceremonie de Ziua Eroilor, după ce trece peste porticul din zid de la intrare, păşeşte pe o alee străjuită de brazi înalţi, ce asigură umbra şi răcoarea chiar şi în zilele caniculare. Pe părţile laterale se găsesc 361 plăci din piatră pe care sunt inscripţionate nume de soldaţi români, germani, austro-ungari, dar şi turci sau evrei. Nu lipsesc nici inscripţii de genul "necunoscut" - cele mai multe scrise în limba germană.
În aşteptarea deputatului Radu Vasilică
Ceremonia programată pentru ora 13.00 a început cu o oră întârziere, pentru că s-a aşteptat sosirea oficialităţilor judeţene. Primarul Constantin Iatagan, înveşmântat într-o superbă cămaşă populară, peste care purta cu mândrie o eşarfă cu tricolor, s-a îngrijit de primirea oaspeţilor (fanfara şi militarii), dar şi de plasarea invitaţilor la locurile stabilite. Alături i-au fost mulţi dintre consilierii locali, dar şi conducerea Şcolii Gimnaziale "Toma Brătianu", care a deplasat la festivitate o delegaţie numeroasă de elevi. Participarea a fost destul de numeroasă şi nu se poate spune că au fost mai mulţi oamenii de vârsta a treia. Dimpotrivă, tineretul a fost majoritar. Am remarcat şi prezenţa unor vecini, cum au fost cei de la Sălătrucu, de unde venise primarul Nicolae Langer şi viceprimarul Constantin Olteanu, buni prieteni cu localnicul Iatagan. Cei care ar fi vrut să-l mai vadă la ochi pe scumpul la vedere parlamentar din colegiu, Radu Vasilică, au fost siliţi să se mulţumească numai cu bunul său amic, consilierul judeţean Marius Nicolaescu. Absenţa a fost compensată de reprezentantul unei asociaţii germane a cinstirii eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale - care este un român!
"Taica e-ngropat aici!"
În aşteptarea începerii ceremoniei, am avut ocazia să discutăm cu un grup de oameni mai în vârstă. Ciucă I. Constantin - după cum s-a prezentat, insistând asupra iniţialei - are 91 ani, nu prea mai aude bine, dar ne-a făcut mărturisirea că tatăl său şi-ar dormi somnul de veci în acel cimitir. "Eu n-am fost în al doilea război, că n-aveam vârsta pentru a pleca pe front. Am fost concentrat, am mers la manevre, da' până să se termine instrucţia, s-a încheiat războiul cel mare..."
Pioarcă N. Dumitru (81 ani) este - după cum ne-au confirmat şi cei ce-l cunoşteau - un om necăjit. Se trage dintr-o familie numeroasă, cu 10 copii. "Taica a luptat în ambele măceluri mondiale. A avut zile şi a scăpat... S-a săvârşit din viaţă prin 1985. Eu sunt unul din cei 3 copii ai lui care mai trăim încă. Sunt amărât, domnul meu, am avut şi eu 8 copii - 5 băieţi şi 3 fete - care s-au risipit pe unde i-a dus viaţa, la Voineasa, la Câmpulung... Eu am rămas cu baba mea, paralizată la pat de 8 ani de zile..." "Aşa e: e tare amărât", ne-a confirmat văduva Elena Ţiţirigă, susţinută de prietena Gherghina Vasilescu, în semn de solidaritate umană cu cei loviţi de soartă. Chestionaţi dacă au fost în 5 iunie la alegeri, au răspuns afirmativ în cor, precizând că l-au ales pe Constantin Iatagan pentru încă un mandat: "E de-al nostru şi e un primar foarte bun!"
"Pentru onor, înainte!..."
După ce primarul Iatagan şi maiorii Bunescu şi Mantu au primit raportul şi au trecut în revistă trupele, plecându-se în faţa drapelului, s-a intonat imnul naţional, apoi a început ceremonia propriu-zisă cu un serviciu religios de comemorare, oficiat de un sobor format din patru preoţi de la bisericile ortodoxe din localitate. Acesta s-a încheiat cu "Veşnica pomenire" şi cu onorul. Impresionant a fost un pici de câţiva anişori, care a salutat cum s-a priceput el mai bine, rămânând în poziţie de drepţi cât timp fanfara a cântat imnurile tradiţionale la astfel de ocazii, precum "Presăraţi pe-a lor morminte..."
Cuvântări scurte, dar emoţionante, au rostit primarul Constantin Iatagan şi reprezentantul "Cultului eroilor" din Germania - care a evocat cei 20 milioane de nemţi căzuţi pentru patrie (fur Vaterland) în cele două războaie mondiale. De la acesta, cei prezenţi au putut afla că din anul 2000, asociaţia pe care o reprezenta şi-a manifestat din ce în ce mai pregnant prezenţa la astfel de ceremonii. Aflat în premieră la Şuici, dumnealui a spus că luna aceasta, un grup alcătuit din câte 10 militari români şi tot atâţia germani au colaborat la restaurarea cimitirului de la Lereşti - altă zonă în care s-au dus lupte grele acum 100 ani - şi a anunţat că în perioada următoare, un grup de circa 38 tineri din landul Meklemburg-Pomerania, din nordul Germaniei va colabora cu colegi români în proiecte similare de restaurare la Lereşti, Bran şi Rucăr. După cuvântul consilierului judeţean Nicolaescu, a urmat un program artistic susţinut de elevii de la Şcoala "Toma Brătianu". Ceremonia din Cimitirul Eroilor s-a încheiat cu festivitatea depunerii de coroane la altarul sculptat cu cruce din lemn, pe care sunt inscripţionate cuvintele "Eroilor noştri".
În marş spre centrul comunei
Fanfara şi militarii s-au deplasat spre stradă, unde au intrat în formaţia pentru defilarea care s-a efectuat în sunetul muzicii militare. În acest timp, cele câteva sute de participanţi au primit tradiţionalii colaci cu colivă sau răcoritoare. Apoi, cu toţii s-au încolonat pentru marşul spre centrul comunei sau spre casele lor, sub văpaia razelor solare. Coloana s-a întins pe câteva sute de metri bune, incluzând şi automobilele cu care sosiseră unii dintre participanţi. Ea s-a spart în faţa căminului cultural din centrul comunei. În răcoroasa sală de spectacole se pregătise tradiţionala masă de pomenire a morţilor ce-şi dormeau somnul de veci în cimitirile ştiute şi neştiute de pe întregul cuprins al bătrânului nostru continent. Cărora, cetăţenii din Şuici şi nu numai, le-au cinstit memoria cu gânduri pioase, rugându-se pentru iertarea păcatelor şi apoi pentru veşnica lor odihnă alături de cei drepţi...
