Repopulare cu păstrăv la Vidraru
Asociaţia Montană Vidraru - o asociaţie neguvernamentală - a desfăşurat ieri prima acţiune importantă privind conservarea arealului natural al zonei Lacului Vidraru, ce a presupus o repopulare cu păstrav indigen a acestuia, în punctul Călugăriţa (la 3 km de baraj, pe drumul forestier). La această activitate au participat şi reprezentanţi din partea ROMSILVA, de la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, precum şi elevi de la clasa I A, din cadrul Şcolii Gimnaziale "Mircea cel Bătrân". "Copiii, cu mânuţele lor, au făcut repopularea lacului. Ei au dat drumul peştilor în apă, noi doar am facilitat acest lucru. Au fost încântaţi, mai ales că apoi s-au plimbat cu vaporaşul pe lac. Au fost aproximativ 50 pesoane care au luat parte la această activitate", ne-a declarat Mihai Răvescu. Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) este un peşte dulcicol răpitor din familia salmonide (Salmonidae), ce trăieşte în apele curgătoare reci de munte. Hrana principală a păstrăvului o constituie viermii şi diverse insecte, atât acvatice (larve de efemeroptere, plecoptere, tricoptere), cât şi aeriene (pentru prinsul cărora peştele sare deseori din apă). Se mai hrăneşte şi cu broaşte, peştişori (Cottus, Phoxinus, Noemacheilus ş.a), icre şi chiar cu puietul din propria progenitură. Maturitatea sexuală la acest peşte este atinsă la vârsta de 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la sfârşitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8 grade C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pâraielor, spre izvoare, iar exemplarele din lacuri urcă pe afluenţi. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc şi ambele sexe sunt mai viu colorate. Păstrăvul de munte este cel mai important peşte din apele de munte. Pescuitul este admis numai cu undiţa. Cantitatea pescuită în România este însă mică. Are carnea foarte gustoasă, delicată şi lipsită de oase.
