Nunta de aur a Centralei de la Vidraru - 50 ani de la darea în folosire: Barajul Vidraru se numeşte de joi Barajul Radu Prişcu
Săptămâna trecută a avut loc a cincizecea aniversare a uneia dintre cele mai reprezentative centrale hidroenergetice din România - Centrala Hidroelectrică Vidraru, respectiv Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş. La deosebitul moment festiv - desfăşurat la CHE Vidraru din Căpăţâneni - a participat un număr mare de invitaţi, printre care personalităţi de vază ale scenei politice româneşti - preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în calitate de inginer hidrotehnician, fostul prim ministru al României, Petre Roman - inginer hidroenergetician, precum şi ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, apoi nume cunoscute din judeţul Argeş, bancheri, colaboratori şi, nu în ultimul rând, veterani ai şantierelor hidrotehnice din România, care au dat dovadă de tărie şi sacrificiu pentru ca noi să avem astăzi o astfel de construcţie monumentală. Aflându-se la apusul vieţii, mirându-se că mai sunt printre noi - când alţi colegi de-ai lor, "mai istoviţi", au trecut de mult timp la cele veşnice, priveau cu nostalgie în urmă, la vremurile de odinioară, când se lucra cu atâta zel la ridicarea acestui monument de inginerie, rememorând cu mândrie momentele de la începutul lucrărilor, întâmplările prin care au trecut şi, în general, perioada de glorie a Centralei Vidraru. Întâlnirea cu colegii şi bucuria revederii le-a trezit valuri de emoţii. Conştienţi de efortul şi de sacrificiile făcute pentru această operă de artă, chiar şi umane, sfatul lor pentru tânăra generaţie de astăzi a fost acela că munca este cea care îl face pe om să fie OM. "O zi de muncă la baraj era de fapt o zi-lumină, nu 8 ore, şi asta pentru că ne angrenam într-o lucrare şi nu puteam lăsa treaba neterminată. Pentru noi, cei de aici, a fost bine că am avut beneficii - aveam unde să lucrăm!", şi-a amintit Ion Bădescu.
Barajul Vidraru - capodoperă a ingineriei româneşti
Sub lozinca "Pentru a ne asuma viitorul, trebuie să ne cunoaştem trecutul", lichidatorul judiciar al SC Hidroelectrica, avocatul Remus Borza, a expus pe larg detalii despre această amenajare hidroenergetică atât de complexă, care - indiscutabil - este o lucrare de referinţă pentru ingineria românească. Finalizat în perioada 18 octombrie 1963 - decembrie 1965, Barajul Vidraru a presupus forarea a 42 km de galerii subterane, 1.668.000 mc excavaţii de rocă şi 929.000 mc de beton. Are înălţimea de 166,6 m, lungimea la coronament de 307 m, înălţime la bază de 25 m şi înălţimea la coronament de 6 m, fiind format din 22 blocuri de beton, cu câte o lăţime de 14 m fiecare. Barajul zăgăzuieşte apele dintr-un bazin hidrografic imens, care se întinde pe 745 kmp, fiind un lac cu un volum brut de 450 milioane mc şi un volum de 409 milioane mc. Având o lungime de 14 km şi o suprafaţă desfăşurată de 170 ha, Vidraru este al doilea lac din ţară ca volum - dintre lacurile de pe râurile interioare - după Izvorul Muntelui, care deserveşte centrala de la Bicaz, cu un volum de 1,1 miliarde mc. Lacul captează mai multe bazine hidrografice, dar cel mai mare aport îl aduce râul Argeş - 7,5 mc/sec - şi încă 10 mc/sec - râurile Doamnei şi Vâlsan. Debitul mediu cumulat este de 19,7 mc/sec. Aducţiunea principală înseamnă un tunel prin inima muntelui, pe lungime de 2.130 m şi cu un diametru de 5,15 m, care tranzitează apa cu un debit de 90 mc/sec, cu o viteză de curgere de 4 mc/sec şi o presiune de 12 atmosfere. Un element absolut în premieră pentru România - chiar şi în 2016 - este conducta forţată: un puţ forţat, în plan vertical, subteran, în inima muntelui, cu o adâncime de 183 m şi diametrul de 4,10 m, care rezistă la presiuni între 16 şi 36 atmosfere şi are o cămăşuială dublă, atât exterioară, cât şi interioară, rezistentă la presiuni fenomenale. Un alt lucru unic al barajului este castelul de echilibru, de 145 m înălţime şi cu diametrul de 7 m, având rolul de a prelua oscilaţiile apei în momentele de oprire sau pornire a agregatelor. De asemenea, sala maşinilor este situată la 104 m sub albia râului Argeş şi reprezintă o cavernă cu o lungime de 67,8 m, înălţime de 31,7 m şi lăţime de 16,7 m, care adăposteşte nişte bijuterii de grupuri livrate de Întreprinderea Skoda din Cehoslovacia la acea vreme. Centrala hidroenergetică are o putere totală de 647,65 MW, 220 MW putere instalată şi produce o energie anuală într-un an hidraulic mediu de 1,3 miliarde de KW/h. Cele 4 turbine şi 7 transformatoare asigură o producţie de energie într-un an hidrologic mediu de 400 GW/h/an. Centrala valorifică potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime (Cumpăna-Oeşti), cu o cădere totală de 324 m.
O ieşire din insolvenţă spectaculoasă
După introducerea tehnică, administratorul Hidroelectrica a prezentat bilanţul activităţii sale şi evoluţia companiei în această perioadă de insolvenţă: nu după mult timp de la preluarea ei, societatea a alocat 1,2 miliarde de euro bugete de investiţii - deşi era în vreme de restrişte - pentru perioada 2015-2020. "În 2012 am preluat cea mai îndatorată companie din România, adică avea 1,2 miliarde euro datorii. Astăzi nu mai datorează cuiva vreun leu, banii au fost plătiţi la valoare nominală, fără a ţepui pe cineva. Tot atunci erau înregistrate 177 milioane euro pierderi, pe ultimele 2 exerciţii financiare, adică 2011-2012. În ultimii trei ani, Hidroelectrica a încheiat exerciţiile financiare cu un profit brut cumulat de peste 500 milioane euro. A reuşit performanţa de a da chiar dividende acţionarilor, caz unic în lume", a explicat administratorului judiciar, adăugând că "la ora actuală, se poate vorbi de o societate care a trecut de la 170 milioane euro pierdere, la o EBITDA de 63% din cifra de afaceri, fiind cea mai profitabilă companie din România, cu un profit operaţional de 500 milioane euro în fiecare an. Hidroelectrica valorează între 5 şi 7,5 miliarde euro". De asemenea, de maximă importanţă este faptul că s-a reuşit achiziţionarea unui sistem informatic de ultimă generaţie - anul trecut, în noiembrie, după 4 ani de luptă cu sistemul statului - la un preţ record de doar 1,7 milioane euro. Este vorba de ERP (Enterprise Resource Planning), care este vital, chiar obligatoriu pentru orice întreprindere, cu atât mai mult pentru una de stat care vrea să îşi optimizeze costurile. Despre proiectul de retehnologizare, s-a spus că vizează tot ce înseamnă echipamente mecanice, electrice şi electronice, adică parte de turbină, generator, rotor, automatizări, inclusiv vanele. "Hidroelectrica este o companie solvabilă, bancabilă, care stă pe un cash foarte mare, cu o lichiditate proprie de 1,5 miliarde lei, adică 350 milioane euro, iar trezoreria este capitalizată în fiecare lună cu încă 100 milioane lei, astfel că urmează în viitorul apropiat o retehnologizare care se va face din surse proprii", a mai spus avocatul Borza. Odată cu acest bilanţ uimitor, a venit şi vestea cea mare, mult aşteptată de toţi cei prezenţi - aceea că întreprinderea va ieşi oficial din insolvenţă în data de 8 iunie! "Ca un părinte care a crescut bine copilul, care ajunge la vârsta majoratului şi îi dă drumul în lume să se descurce, pe 8 iunie vom pune puşca-n cui şi ne vom lua rămas bun de la un colectiv de oameni minunaţi, cu care, în aceşti ani, nu uşori, am făcut istorie!", a mărturisit acesta.
După 50 ani, Radu Prişcu îşi primeşte prinosul de recunoştinţă
De asemenea, în semn de preţuire şi de recunoştinţă pentru un mare inginer şi profesor, începând de joia trecută, Barajul Vidraru - capodoperă a ingineriei româneşti - va purta numele proiectantului şef şi coordonatorului de proiect, prof. Radu Prişcu, cu atât mai mult cu cât, la acea vreme, un baraj de beton dublu arc şi cu proporţii absolut impresionante era o premieră. Această schimbare de nume a fost salutată şi de Călin Popescu-Tăriceanu, Petre Roman şi Vlad Grigorescu. Pentru a susţine decizia, aceştia au vorbit despre viaţa profesorului şi inginerului Radu Prişcu, amintind totodată meritele sale în ceea ce priveşte contribuţia la clădirea acestei capodopere, apoi au discutat despre importanţa Centralei Hidroelectrice Vidraru pentru ţara noastră, au amintit şi apreciat cu sinceritate sacrificiul tuturor celor care au muncit la edificarea barajului şi au promis sprijinul şi înţelegerea statului român în acţiunile viitoare ale întreprinderii, în vederea consolidării şi valorificării acesteia.
