Carol I şi Curtea de Argeş - mici secrete
Regele Carol I a vizitat Curtea de Argeş chiar în primul an al încoronării sale. Documentele vremii atestă că Măria Sa Regele s-a aflat într-o vizită neoficială în Piteşti, vizitându-l pe Ion Brătianu la Conacul de la Goleşti, apoi la Vila Florica. În aceeaşi zi, Carol I a trecut şi prin Curtea de Argeş, unde a remarcat frumuseţea locului.
Un an mai târziu, monarhul s-a întors în oraşul nostru, în căutarea sa pentru un loc unde să-şi construiască viitorul castel, reşedinţă regală. Documentele aflate în arhiva Protoeriei Câmpulung ne spun că regele a călătorit la Curtea de Argeş, apoi în zona Muscel. Acolo, Măriei Sale Regele i-a plăcut foarte mult un deal pentru deschiderea sa şi pentru peisajul superb care se putea vedea spre valea Câmpulungului. Oameni orgolioşi, muscelenii l-au refuzat pe rege şi nu au dorit să renunţe la pământul lor obştesc, aşa că şeful statului a fost nevoit să se reorienteze. Aşa a ajuns la Podul lui Neag, lângă Mănăstirea Sinaia, unde a construit Palatul Peleş. Fără să se supere, Carol I a decis să construiască la Câmpulung o şcoală, care există şi astăzi şi îi poartă numele.
O altă vizită la Curtea de Argeş a suveranului a fost în anul 1886. Acesta a venit aici pe 12 octombrie, când s-a sfinţit Catedrala Mănăstirii Argeşului. O zi mai târziu se punea piatra de temelia a Palatului Episcopal din curtea locaşului de cult, iar documentul care face referire la sfinţire se poate vedea în original chiar în holul palatului. Puţini argeşeni ştiu că la acea vizită regele Carol I a locuit în casa primarului de atunci, Daniel Sterescu. Imobilul se află şi astăzi în picioare, peste drum de Biserica "Sfântul Nicolae", fiind folosit mulţi ani ca sediu al Bibliotecii Municipale. După ce casa a fost revendicată şi restituită, aceasta a intrat într-un proces de degradare.
Dar să revenim la Carol I. Pe 31 decembrie 1886, suveranul i-a trimis o scrisoare primarului Daniel Sterescu în care-i mulţumea pentru felul cum a fost primit la inaugurarea sfintei episcopii. Scrisoarea în original există în proprietatea familiei inginerului Nicolae Savu.
