"Cred că Marisa ar trebui să devină medic..."
Marisa Leea Niţescu, elevă în clasa a X-a A la Colegiul Naţional "Vlaicu-Vodă", a obţinut zilele trecute "Premiul Special" la Olimpiada naţională de Limba şi literatura română, după ce a fost notată cu 100,25 puncte dintr-un total de 115. Acesta este rezultatul unei munci făcute cu seriozitate şi străşnicie de către o elevă disciplinată, ordonată şi hotărâtă să dea tot ce poate pentru a ajunge cât mai sus. "Mii, poate sute de mii de pagini citite. Sute de ore de îndoială, frământări, incertitudini specifice scrisului. Un talent aparte şi o voinţă pe măsură! În asta se măsoară calea spre diploma din imagine. Felicitări, Marisa! Îţi mulţumesc!", a scris pe pagina sa de Facebook prof. Ileana Popescu, cea care a pregătit-o pe elevă. Noi am stat de vorbă cu aceasta şi am rugat-o să ne spună cum caracterizează relaţia elev-profesor pe care o are cu fata şi dacă au existat momente grele în tot parcursul spre aceste rezultate. "Marisa face parte din categoria copiilor empatici: genul de elev care absoarbe <<ca buretele>> tot ceea ce vine dinspre catedră. Cu toate astea, are un spirit critic pronunţat şi ştie să reevalueze sau să personalizeze informaţia. E combinaţia, nu foarte des întâlnită, dintre talent, inteligenţă, rigurozitate şi o capacitate aparte de a diseca textul. Relaţia noastră a depăşit de multă vreme formalismul unei legături banale dintre un profesor şi un elev. Suntem două prietene bune care pălăvrăgesc ore în şir, mai cu seamă despre literatură. N-am avut momente grele, sau poate nu le-am simţit eu... Fluxul de energie pozitivă care a circulat între noi în permanenţă ne-a ajutat, cred, să vedem colaborarea ca pe un mare avantaj, din ambele direcţii. Eu am fost cea care a avut cele mai multe lucruri de învăţat din această experienţă, de aceea nu voi ezita niciodată să-i spun: <<Îţi mulţumesc, Marisa!>>", a spus prof. Popescu.
Pentru că un dascăl care îşi cunoaşte aşa de bine elevul se poate pronunţa cu privire la ce cale ar trebui să aleagă acesta, ne-a mărturisit că probabil drumul medicinei ar fi cel mai potrivit, însă, cu siguranţă Marisa - care citeşte foarte mult - va şti să aleagă ce este cel mai bine pentru ea. "Cred că ar trebui să devină medic tocmai datorită empatiei, inteligenţei şi rigurozităţii despre care vorbeam anterior. O şi văd, însă, citind ce am spus şi scuturându-se zdravăn la gândul acesta. E greu de dat sfaturi, mai cu seamă unui om care citeşte enorm şi care ştie să îşi ia cele mai bune exemple sau cele mai eficiente contraexemple din cărţi. M-aş bucura să îşi păstreze căldura cu care se apropie de oameni şi perseverenţa", a încheiat dascălul.
"Când există pasiune, totul devine mai plăcut şi mai uşor..."
Am întrebat-o şi pe Marisa cum a decurs întreaga pregătire pentru olimpiadă şi dacă au existat sacrificii în spatele acestui rezultat. "Cred că pregătirea mea a pornit de fapt din clasa a IV-a, pentru că de atunci am început să merg la Olimpiada de Limba şi literatura română. De la etapa judeţeană de anul acesta, am început să mă pregătesc intens, sub atenta îndrumare a profesoarei mele, Ileana Popescu. Au fost sute de pagini scrise, multe cărţi citite, nopţi în care lucram la eseuri şi în care inspiraţia provenea chiar de la ploaia de afară. Nu pot să spun că am făcut sacrificii pentru a obţine acest rezultat, fiindcă nu le numesc aşa. Este vorba, cred eu, de priorităţi, iar atunci când există şi pasiune, totul devine mai plăcut şi mai uşor", a mărturisit aceasta.
Pentru fiecare elev care trece pe aici există şi momente mai grele, mult stres şi o tensiune care să îl frământe constant. Nici Marisa nu a scăpat de acest zbucium, dar, până la urmă, cel mai mult contează că nu au fost în zadar. "Perioada dintre olimpiada judeţeană şi cea naţională este una destul de stresantă, pentru că aşteptările celorlalţi sunt mari şi pentru că şi eu îmi doream să depăşesc anumite limite, mai ales că sunt mult mai multe de învăţat, spre deosebire de etapa anterioară... Uneori îmi doream să citesc mai mult, să scriu mai bine, dar nu reuşeam mereu să fac atât cât îmi propuneam. Printre lucrurile dificile cred că se află şi momentul dintre terminarea probelor şi afişarea rezultatelor. Desigur, cui îi place să aştepte?"
Tânăra nu s-a decis cu privire la ce va face mai departe, dar are destul timp la dispoziţie să aleagă între atâtea posibilităţi la care se gândeşte: "Este destul de complicat să îmi aleg ceva acum, pentru că eu sunt la profil real şi îmi place foarte mult româna. Aş vrea ceva pe comunicare, mi-au trecut prin minte şi psihologia, şi jurnalismul, dar nu este ceva sigur. Ştiu doar că îmi place să vorbesc, să-mi exprim liber ideile şi să ajut oamenii în acelaşi timp prin ceea ce fac". Ne-a mai destăinuit că, dacă ar fi să aleagă între limba şi literatura română, literatura ar defini-o cel mai bine, alături de o pasiune aparte pe care o nutreşte pentru dansul sportiv. "Cititul îmi dezvoltă gândirea, este un exerciţiu al minţii, iar dansul este o formă de exprimare a ceea ce simt, un limbaj al trupului, dar şi al sufletului".
La finalul conversaţiei, Marisa a ţinut să-i mulţumească în mod deosebit profesoarei sale, Ileana Popescu, pentru sprijinul pe care i l-a oferit în tot acest timp. "În această perioadă a fost parte din mine şi mi-a oferit, pe lângă materialele care să contribuie la pregătirea mea, şi sprijinul moral de care aveam nevoie. Ne bucurăm împreună de acest rezultat, iar succesul este al amândurora!", a încheiat eleva.
