În singurul Oraş Regal din România, primul suveran, Carol I, nu este onorat!
Cititorii noştri poate-şi amintesc ce angajamente umflate şi-au luat la Palatul Elisabeta, din Bucureşti, conducătorii delegaţiei care au primit din partea Casei Regale a României onorantul titlu. Din declaraţiile sforăitoare de atunci s-a ales praful, ca şi din proiectele cu care au prostit populaţia din Curtea de Argeş. Onorabilii noştri soli s-au mulţumit să ia masa cu alteţele lor şi s-au simţit probabil înnobilaţi de faptul că şi-au pus papioane sub bărbiile umflate de trai bun. Peste ani, foarte probabil, vor povesti nepoţilor cum s-au ghiftuit ei la palat. Dar nu asta este problema, ci modul în care se comportă cu evenimentele legate de suveranii noştri. Nu vom face acum un istoric al ingratitudinii oficialităţilor de toate gradele. Ieri însă s-au împlinit 177 ani de la naşterea primului nostru rege, Carol I şi tot anul acesta, dar în data de 10 octombrie, 102 ani de la trecerea sa la cele veşnice. Fără a lungi vorba la nesfârşit, acestuia îi datorăm independenţa de stat a României, după războiul din 1877-1878 şi modernizarea ţării, pe care a scos-o practic la lumina civilizaţiei vremii. A avut cea mai lungă domnie din istoria naţională, de 48 ani, începând din 10 mai 1866 şi, trebuie să recunoaştem, a fost pentru noi - păstrând proporţiile - ceea ce a fost Petru cel Mare, ţarul Rusiei, pentru ţara sa.
Ieri am avut curiozitatea de a afla dacă Şcoala Gimnazială "Carol I" a pregătit ceva pentru cinstirea memoriei celui căruia îi poartă numele. "N-am pregătit nimic special, pentru că desfăşurăm activităţi specifice programului Şcoala Altfel şi fiecare este angrenat în altceva", ne-a declarat directorul, prof. Sorina Ştirboiu. Şi cei de la Primăria Municipală au părut loviţi cu leuca-n cap de amnezie şi, deşi şi-au pus pe siglă titulatura de Oraş Regal, au rămas inerţi. Candidaţii la postul de voievod de Curtea de Argeş n-au avut nici ei ceva de-a face cu regalitatea. Şi chiar dacă nu s-au declarat republicani şi antiregalişti - poate şi pentru că nu prea ştiu cu ce se mănâncă asta - au năduşit din greu fie cu strângerea de semnături, fie cu întocmirea dosarelor, pentru că timpul presează. Aşa că şi mormintele din Biserica Mănăstirii Argeşului, unde-şi dorm somnul de veci regii noştri Carol I şi Elisabeta, Ferdinand I şi Maria, au rămas fără minimul semn de recunoştinţă al unei flori. Poate că şi-au făcut socoteala să comemoreze cei 102 ani de la moarte, găsind că ar fi mai potrivit cu posibilităţile dumnealor acel moment. Oricum, este semnul cel mai sigur că oamenii timpului nostru nu sunt demni de trecutul istoric. Este cu atât mai trist cu cât este adevărat...
