Expoziţie de înaltă ţinută, la Biblioteca Judeţeană - Ceramica produsă de ARGCOMS a făcut furori la Piteşti
Astăzi, în jurul orei 12.30, la Biblioteca Judeţeană "Dinicu Golescu" s-a desfăşurat vernisajul unei expoziţii unice în judeţ şi în ţară, rod al bunei colaborări între doi oameni care ţin să valorifice creator tradiţia, netezindu-i calea spre viitor, ca o punte spre continuitatea neamului românesc. Este vorba despre directorul instituţiei gazdă, conf. univ. dr. Octavian Sachelarie şi preşedintele SCM ARGCOMS Curtea de Argeş, Nichita Sandu. Exponatele au beneficiat de ochiul artistic nedezminţit al creatorului Nicolae (Cucu) Ureche, care a făcut în holul bibliotecii un aranjament de-a dreptul incitant pentru vizitatori. De altfel, istoricul Grigore Constantinescu, autorul unuia dintre cele mai documentate volume despre "Ceramica din Argeş şi Muscel", realizat cu colaborarea lui Nichita Sandu, remarca lumea bună şi avizată, venită în număr mare la acest eveniment. Şi nu glumea, pentru că mărturisea cu sinceritate că n-a beneficiat de o asemenea asistenţă la lansarea cărţii sale, "Argeşul artistic".
Arta autentică, pe cale de dispariţie
După cuvântul de salut rostit de Octavian Sachelarie, Nichita Sandu a făcut o istorie concentrată a ceramicii de pe meleagurile acestea binecuvântate care au adăpostit comunităţi umane încă dinainte de secolele XV-XII î.Ch. - dovadă fiind descoperirile arheologice din necropola de la Tigveni. Arealul cuprins între cursurile Topologului, Argeşului, Vâlsanului şi Râului Doamnei, de la fosta Curte Domnească a Argeşului şi până la Câmpulung au slujit drept leagăn al limbii, poporului şi statului naţional independent, de unde s-au ridicat voievozii neatârnaţi din dinastia Basarabilor. A fost prilejul evidenţierii particularităţilor exponatelor ce le dau originalitatea, fie că ţin de forme, brâuri alveolate, fie de culoarea în nuanţe de verde, obţinute din oxidul de cupru sau de calitatea deosebită a lutului de pe Câmpul Radovanului (unde s-a descoperit un vechi cuptor de prin secolele I-III) ori de la Flămânzeşti şi Dealul Olarilor. Vorbitorul a scos în evidenţă utilitatea indispensabilă a ceramicii în viaţa oamenilor din diferite epoci şi interdependenţa cu arta culinară sau cu aceea a producerii băuturilor alcoolice, ca să dăm numai câteva exemple. În acest context, a precizat că n-a fost deloc întâmplătoare alegerea perioadei de desfăşurare a expoziţiei între 1 şi 8 Martie, una dedicată femeilor, care ştiu să fie nu numai frumoase, dar şi să bucure sufletele bărbaţilor cu hrana preparată în astfel de recipiente, mult mai sănătoase decât cele moderne.
"Iubiţi ceramica!"
Îndemnul a fost rostit din suflet de către directorul Muzeului Goleşti. Filofteia Pally şi-a amintit cu nostalgie de vremurile de debut ale carierei, în care a studiat cu mare atenţie ceramica din nordul Argeşului şi a vorbit despre zonele Coşeşti şi Curtea de Argeş, evidenţiind că drumurile olarilor noştri acopereau cam trei sferturi din ţară, spre Dorohoi, Câmpulung Moldovenesc, Sighetul Marmaţiei sau Câmpia Română şi Dobrogea. Dar a deplâns pierderea acestui meşteşug în contemporaneitatea noastră prea materialistă şi lipsită de suflet, în care parcă s-a rupt legătura sfântă între cer şi pământ, între sacru şi profan. Gabriela Pendiuc a promis să vină sâmbătă cu elevii de la Şcoala Populară de Artă la expoziţie şi apoi să viziteze şi Fabrica de la Curtea de Argeş unde se produc asemenea minunăţii, care fie păstrează formele tradiţionale, fie le (re)crează, dându-le o nouă şansă de permanentizare în timp şi spaţiu. Dr. Sorin Mazilescu a evocat meşteşugul şi pe marii artizani din Coşeştiul natal - din familiile Enoiu, Zăvoianu sau Cristescu - dar n-a uitat să-l pomenească şi pe ultimul mare olar particular din Curtea de Argeş, Ion Magraon. Despre acesta din urmă a avut cuvinte frumoase istoricul Grigore Constantinescu, atunci când evoca o vorbă înţeleaptă: "Du-mă, Doamne, du-mă tu/ Unde-s bani, dar muncă - nu!" Iar faptul că-l evoca pe meşter alături de marele poet persan Omar Khayam este mai mult decât onorant. Cuvinte frumoase au mai rostit reprezentanta Consiliului Judeţean şi alţi invitaţi de marcă, între care s-au regăsit multe figuri publice argeşene, inclusiv directorul ziarului "Argeşul", Mihai Golescu şi alţi colegi din presă. Standul cu vânzare a fost în centrul atenţiei, la fel ca şi cel expoziţional şi mulţi trecători au intrat să vadă ce se întâmpla la Biblioteca Judeţeană. ARGCOMS rămâne, din păcate, o ultimă redută a acestei arte ancestrale, care va dispărea dacă nu ne vom regăsi luciditatea...
