Rotonda româno-japoneză dedicată Zilelor lingvisticii
În perioada 26-28 februarie, în Piteşti, Topoloveni şi Cotmeana a avut loc forumul internaţional "Terra şi Universul" şi o rotondă ştiinţifică româno-japoneză. Manifestările au fost dedicate “Zilelor lingvisticii româno-japoneze". Unităţile de învăţământ au pregătit programe speciale pentru delegaţia formată din reprezentanţi de seamă ai sistemului educaţional din Japonia, având în componenţă şi invitaţi din cadrul Inspectoratului Şcolar Argeş, cadre didactice şi, în calitate de invitat special, academicianul Gheorghe Păun.
Schimb de experienţe culturale
"Îmbucurător este faptul că Şcoala Gimnazială Cotmeana a fost implicată în această acţiune", a declarat Dan Bădicioiu, directorul unităţii de învăţământ. "Evenimentul, desfăşurat într-un cadru familiar, a presupus un program artistic organizat de cadrele didactice şi elevii. Interesant este faptul că au fost puse faţă în faţă două civilizaţii diferite, dar care au filoane comune. De exemplu fluierul, motiv pentru care delegaţia a fost invitată şi la un spectacol oferit de Grupul de Fluieraşi din Corbi", a mai precizat Dan Bădicioiu.
Dotări ale unităţii de învăţământ
Prin intermediului istoricului George Rotaru, cel care reprezintă asociaţia japoneză, s-a dorit dezvoltarea nivelului educaţional din zonă şi drept dovadă au fost utilate două laboratoare ale şcolii, unul de Limba română şi unul de Istorie. "Se preconizează că va veni rândul şi celui de Biologie", a completat directorul Şcolii Gimnaziale Cotmeana.
Învăţătorul - privilegiat în Japonia
Acţiunea interculturală a adus în prim-plan şi modul în care cadrele didactice sunt privite în România şi Japonia. Dacă în ţara noastră se pune încă problema faptului că salariile sunt net inferioare raportului de muncă depus la catedră, la o simplă comparaţie cu civilizaţia niponă, Eduard Bărbulescu povestea despre faptul că învăţătorii sunt singurii care nu se înclină în faţa împăratului. "În cele din urmă, importantă este implicarea şcolii în astfel de proiecte, a cadrelor didactice şi copiilor şi faptul că există preocupare pentru activităţi culturale, religioase, spirituale, că încă nu ne pierdem rădăcinile", a precizat Eduard Bărbulescu.
