VEDERE DIN BĂTUŞARI - Nu vrea cineva să ne ia ceva!
N-am scris vreodată vederi, nici măcar în liceu, când eram împreună. Dar, dragul meu coleg, Gheorghe Păun, nici în glumă să nu mai scrii articole în ziar despre cât de "zgribulit şi mic" este acest oraş. Este adevărat că spaţiul mic din jurul cetăţii i-a convins pe urmaşii lui Mircea cel Mare să mute capitala la Târgovişte. Dar, să revenim la afirmaţiile tale cel puţin glumeţe. În primul rând, vâlcenii nu ne-au luat Posada, căci istoria nu se poate lua. Dar câţi din Argeş au protestat în 1968 la reîmpărţirea teritorială în judeţe, când ni s-a luat de Vâlcea Ţara Loviştei, ce lega Ţara Românească de Sibiu? Să fie acesta preţul pentru care am cedat Posada contra Muscelului?...
Capitala dintâi n-a fost vreodată la Câmpulung, pentru că descălecatul lui Negru Vodă (probabil pe la 1290) şi cel al lui Basarab (1310) menţionează Câmpulung Muscel ca fiind catolic şi ocupat de saşii lui Laurente. Ar fi mai corect să discutăm asupra a ceea ce Mircea considera că era stăpân - "peste toată Podunavia" - adică peste tot spaţiul dintre Dunăre şi Rodopi. Dacă nu vrem să mai discutăm despre originile noastre sud-dunărene, e altă problemă. Dar Mitropolia Ţării Româneşti de la 1359 nu s-a mutat la Curtea de Argeş de la Câmpulung, ci de la Veliko Tîrnovo. Cine mai vorbeşte acum despre ţaratele româno-bulgare, despre Asan şi Petru?...
Oricum, Rovinele nu puteau fi localizate vreodată în Argeş, ci undeva în zonele mlăştinoase ale Văii Dunării. Dar să nu uităm nici că banii Craiovei erau tot din dinastia Basarabilor, veri ai domnitorilor Ţării Româneşti. Şi ultima problemă strecurată ca zvon de nu ştiu cine este aceea a vecinătăţii actuale cu comuna Valea Iaşului. Dacă vă uitaţi un pic în istorie, până în 1930, vecin ne era comuna Cerbureni. Tata, fiind născut aici, îmi spunea că noi n-am avut hotar cu Valea Iaşului. De fapt, din toate satele care compun astăzi comuna Valea Iaşului, Cerbureniul are mai mult de jumătate din populaţia celorlalte cinci sate luate împreună. Trebuie să se mai ştie că în 1930, Gheorghe Petricu scria o scrisoare primarului comunei urbane Curtea de Argeş, Nae Gheorghiu, prin care îl înştiinţa că la unirea comunei Flămânzeşti cu oraşul, locuitorii din cătunul Valea Uleiului au fost înşelaţi şi au rămas fără vreo noimă ataşaţi la Cerbureni - aşa cum se vede din documentul vechi, a cărei copie o ataşez acestui material.
Tocmai de aceea îţi zic, prietene, să nu facem valuri nici măcar în glumă. Până la toamnă, vom merge mai întâi la vot în vară. Acolo este important. Şi este mult mai important să ne unim măcar cei din generaţia noastră şi să lucrăm spre binele acestui loc unde trăim. Istoria nu ne-o poate lua cineva, dar este obligatoriu s-o ştim şi să credem în ea. Ştii foarte bine că sunt mândru şi ataşat de cetatea mea. Zic a mea, pentru că eu am cel puţin cinci generaţii de înaintaşi în spate, consemnaţi ca moşneni în adunarea deputaţilor oraşului încă de la 1 ianuarie 1852.
