Cum stăm cu preţurile de consum - între teorie şi practică
Institutul Naţional de Statistică a anunţat o creştere medie a preţurilor de consum de 0,8% în ultimele 12 luni (februarie 2015 - ianuarie 2016), faţă de februarie 2014 - ianuarie 2015. Conform datelor publicate pe site-ul institutului, preţurile de consum în luna ianuarie din acest an, comparativ cu perioada similară din cel precedent, au fost mai mici cu 2,1%, iar alimentele s-au ieftinit cu 6,3%. În ianuarie curent, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, iar cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0-2,5% deţin o pondere de 28,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 17,8%. S-au ieftinit serviciile de apă, canal, salubritate cu 6,9%, gazele cu 3,23%, combustibilii cu 3,07%, biletele CFR cu 3,19%, energia electrică cu 2,94%. La produsele alimentare, diminuări de preţuri au fost la ouă - 1,28%, vin - 1,84%, ţuică, rachiuri şi alte băuturi - 2,05% şi bere - 1,33%.
Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 3% pentru finalul lunii martie 2016, cu un interval de incertitudine de plus/minus 0,6%. Pentru 2017, BNR a prognozat o inflaţie de 3,4%, la finele anului. Teoretic, pe hârtie, ne confruntăm cu cea mai mare scădere de preţuri din ultimii 25 ani. Practic, raportându-se la realitatea din magazine şi super/hipermarket-uri, oamenii spun că preţurile, dimpotrivă, s-au mărit, iar mişcarea cu scăderea TVA-ului nu ar fi fost una inteligentă, întrucât singurii care profită din această schimbare sunt comercianţii şi patronii lanţurilor de magazine mari, care au crescut preţurile produselor în aşa fel încât unele sunt mai scumpe decât înainte de scăderea TVA-ului.
