Istoria care nu ne iartă: 49 ani de la demararea lucrărilor la prima autostradă din România!
Ieri s-au aniversat - într-un anonimat aproape complet - 49 ani de când Ceauşescu "a spart gheaţa" construcţiei de artere rutiere moderne. Autostrada A1, prima construită în ţara noastră, este acum - cel puţin teoretic - parte a Coridorului IV pan-european de transport, nefinalizat încă. La ora actuală sunt funcţionale trei segmente: cel de 109,6 km, care leagă Bucureştiul de Piteşti (cu un capăt în vestul capitalei României şi celălalt la intersecţia cu DN 7, la nord de cea a judeţului Argeş); un alt segment, de 132 km, care ocoleşte oraşul Sibiu pe la nord (între localităţile Şelimbăr şi Şura Mică) şi merge mai departe până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie; tronsonul Traian Vuia-Nădlac, în lungime de 143 km.
La finalul lucrărilor, autostrada ar trebui să lege Bucureştiul de Piteşti şi mai departe de Sibiu, Sebeş, Deva, Lugoj, Timişoara, Arad şi Nădlac, făcând legătura cu autostrada M43 din Ungaria, spre Seghedin. În vara lui 2015 erau în lucru segmentele Timişoara-Lugoj şi Lugoj-Deva. O parte din segmentul Orăştie-Sibiu este în reparaţii, întrucât a avut o soluţie tehnică defectuoasă, neobservată la vreme - se spune din raţiuni electorale de campanie la prezidenţiale. Dar asta-i o altă poveste, pe care se aşteaptă s-o descâlcească organele în drept, atunci când se va considera că a venit vremea...
Scurt istoric al A1
Dezvoltarea schimburilor economice, a turismului şi creşterea continuă a traficului rutier au pus pentru prima oară problema realizării unor autostrăzi şi în România. În perioada 1967-1969 au fost întocmite primele proiecte privind o reţea de autostrăzi care aveau în vedere ca ţara noastră să fie străbătută în toate direcţiile de "panglici de asfalt". În data de 4 februarie 1967 începea construcţia primilor 96 km de autostradă din România. La acea vreme, Statele Unite aveau deja în funcţiune 66.000 km de autostrăzi. Nicolae Ceauşescu voia să construiască 3.200 kilometri de autostrăzi, dar până la Revoluţie a reuşit să finalizeze doar 113 kilometri, din care 96 pe ruta Bucureşti-Piteşti, respectiv 17 pe ruta Feteşti-Cernavodă. Proiectele vizau construcţia unor tronsoane care să lege vestul de est, dar şi nordul de sudul ţării. Totodată, pe harta proiectelor de autostrăzi erau trasate tronsoane care se suprapun coridoarelor IV şi IX de astăzi, precum şi cu Autostrada Transilvania. Mai mult, în plan era inclusă şi o rută care să traverseze sudul ţării, de la Vama Veche până la Constanţa şi apoi spre Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.
Construcţia autostrăzii A1 a început cu segmentul Bucureşti-Piteşti. Între 1997-2000, tronsonul a fost reabilitat, iar în 2007 i s-a adăugat un nou segment, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est. De asemenea, în 2008, în zona Bascov s-a construit un pasaj subteran cu o bandă pe sens, prin care DN 7 subtraversează DN 7C, care face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, eliminându-se astfel ambuteiajele de la această intersecţie, care uneori se întindeau până la autostradă.
Autostrada Piteşti-Sibiu, un soi de Fata Morgana
La 49 ani distanţă de la momentul în care se realiza o hartă privind dezvoltările ulterioare ale reţelei de autostrăzi, România abia a trecut de pragul de 500 km de autostrăzi. Mai ales după 1990, ritmul de construcţie a încetinit considerabil şi chiar o bună perioadă de timp s-a oprit. În 2004 a fost finalizat primul tronson de după 1989, pe ruta Bucureşti-Fundulea-Drajna, după care s-au mai construit variante de ocolire la standard de autostradă pentru oraşele Piteşti, Arad, Sibiu şi Constanţa şi s-au finalizat tronsoanele Arad-Timişoara, Câmpia Turzii-Gilău, Timişoara-Lugoj (doar primul lot, de 9,5 km), precum şi Autostrada Soarelui, integral. De asemenea, de anul trecut, ţara noastră are autostrăzi şi pe rutele Bucureşti-Ploieşti şi Simeria-Deva. În total, în România există circa 530 km de astfel de artere moderne în prezent, dintre care circa 400 au fost construiţi în ultimul sfert de secol.
Argeşenii aşteaptă de ani de zile materializarea proiectului autostrăzii spre Sibiu. Au crezut în promisiunile politicianiste şi nu-şi pot explica misterul amânării la nesfârşit a demarării lucrărilor la o arteră de mare interes economic, câtă vreme UE a oferit finanţare pentru construcţie. Numai că - se pare - de aici unii şi-au tras foloase mai puţin cuvenite, şi nu numai în voturi. S-au făcut Studii de Fezabilitate, cum a fost cel prezentat de Ludovic Orban (pe atunci ministru al Transporturilor în Cabinetul Tăriceanu) în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, la Curtea de Argeş. Guvernarea portocalie care a urmat, a tras de timp - zic gurile rele - pentru a expira valabilitatea acelui SF. Apoi cea a USL a folosit autostrada spre Sibiu ca argument electoral forte pentru argeşeni. Păcăleală, căci nu i-a păsat nici de cererile repetate formulate de francezii de la Automobile Dacia, care au ameninţat că vor pleca din România, dacă nu vor avea la dispoziţie această arteră rutieră cât se poate de repede. Nici asta n-a impresionat prea mult, deşi firma de la Mioveni este un mare contribuabil la bugetul consolidat al statului. Guvernanţii tehnocraţi vorbesc în continuare despre alte SF-uri care costă milioane bune de euro. Oare autostrada spre Sibiu se va transforma într-o poveste ştiinţifico-fantastică, născocită pentru a servi anumite interese oculte?... Să sperăm că nu.
