Lecţia de heraldică
Astăzi, la Muzeul Municipal, pasionaţii de istorie au avut ocazia să asiste la o prezentare unică despre stemele, sigiliile şi simbolurile utilizate de regii României. La eveniment au participat elevi de la două licee din oraş, respectiv "Ferdinand I" şi "Constantin Dobrescu”, precum şi cunoscuţii profesori de Istorie David Daniel, Ştefan Octavian şi Ştefan Nicolae. În deschidere, managerul Muzeului, Ştefan Dumitrache, a amintit că în urmă cu aproximativ un an şi câteva luni, Curtea de Argeş a fost declarat Oraş Regal, devenind astfel singurul din ţară care poartă acest titlu. De altfel, anul acesta se împlinesc 150 ani de la venirea în România a lui Carol I, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, care a îndrăgit foarte mult Curtea de Argeş, ca de altfel întreaga familie regală. Heraldica este un limbaj care, timp de secole întregi, a făcut legătura între oameni de diferite religii, limbi şi stări sociale, ajutându-i să se înţeleagă. Limbajul heraldic a cunoscut în timp o transformare extraordinară şi a fost adoptat şi de suveranii ţării noastre.
După această scurtă introducere, a luat cuvântul prof. dr. Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, care a studiat îndelung în acest domeniu şi a scris şi o lucrare de specialitate, intitulată "Steme din emblemele unor matrice sigilare care au aparţinut suveranilor României". Cartea, care a avut un tiraj limitat, a fost donată în câte 2 exemplare unor mari biblioteci din lume şi cuprinde şi 3 rezumate în limbile franceză (limba internaţională a heraldicii), engleză (limbă de circulaţie internaţională) şi greacă (un tribut adus mamei regelui Mihai I, prinţesa Elena, care a fost principesă a Greciei). Prof. Szemkovics a ţinut un curs despre această ştiinţă, având ca suport o prezentare pe ecran cu imaginile stemelor, matricelor sigilare şi simbolurilor abordate în discuţie şi a specificat că acest eveniment este menit a elogia instituţiile monarhiei din România.
Autorul cărţii a prezentat stemele care se află în emblemele a 16 matrice sigilare utlizate de regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I şi care se conservă în Arhivele Naţionale ale Bibliotecii Centrale din Bucureşti. Invitaţii au aflat că matricele sigilare aveau forme rotunde, dimensiuni variabile, erau gravate în incizie sau excizie şi confecţionate din alamă, oţel sau cauciuc. Cu ajutorul acestor piese se imprima sigiliul pe documente în perioada 1867-1947. Pe embleme există 3 tipuri de stemă: o stemă de la 1867 pe o singură matrice sigilară care aparţine regelui Carol I; 5 steme de la 1872, 4 dintre ele aparţinând lui Carol I şi una lui Ferdinand I; 10 steme de la 1921, 3 ale lui Ferdinand, 5 ale lui Carol al II-lea şi 2 ale lui Mihai I. Prof. Szemkovics a descris pe rând, apelând la limbajul heraldic, piesele afişate pe ecran, pornind din interior spre exterior şi a prezentat simbolurile şi semnificaţiile lor. La final, pentru o mai bună înţelegere a celor expuse, acesta a mai prezentat şi descris Coroana de Oţel a regilor României şi Colanul lui Carol I.
În încheiere, Ştefan Dumitrache a adăugat că în muzeul pe care îl are în subordine există 2 steme: cea din 1921, care i-a aparţinut regelui Ferinand I şi una a lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost propusă ca stemă, dar respinsă, din cauza presiunilor otomane.
