"Curtea de la Argeş" - sub semnul nevoii de românism
Aşa se prezintă ediţia inaugurală din acest an a apreciatei reviste culturale născute pe aceste meleaguri pentru a împlini strădania acad. Gheorghe Păun de a strânge laolaltă cât mai multe din valorile incontestabile ale neamului său şi al părinţilor, într-o vreme de negare tembelă a valorilor. De altfel, editorialul pe care-l semnează în acest ianuarie - "Singur printre istorici" - se constituie într-o pledoarie inteligentă pentru dialogul ştiinţelor şi artelor, fără de care adevărul despre trecut poate trece nebăgat în seamă de contemporani, prefigurând un viitor incert. Avem, deci, nevoie de o schimbare la faţă, cerută insistent de Horia Bădescu, la fel de actuală ca şi de reactualizatul "Îndreptar pentru tineret", scris în perioada interbelică de Anton Golopenţia ori de reflecţiile despre Evanghelia după Luca - "Lazăr şi bogatul (I)" - prin care Cristian Bădiliţă nu ezită să ne provoace la cugetare. Nu lipsesc evocările unor peresonalităţi care au făcut istorie în materialele semnate de Ilie Gorjan, Constanţa Vaida Haliţă sau Radu Theodoru, dar nici portretele precum cel realizat de Nicolae Melinescu apreciatei soliste Maria Dragomiroiu sau cel al Raiei Rogac pentru acad. Eugen Doga. Într-o lună ca ianuarie, "Luceafărul poeziei româneşti" rămâne izvor nesecat de inspiraţie pentru pana inspirată a lui Florian Copcea, iar fostul ambasador Ion Pătraşcu ne povesteşte cu har de Şeherezadă o călătorie "Cu Eminescu prin ţara perşilor". Ion C. Ştefan, Zenovia Zanfir, Mihaela Marinescu, Elis Râpeanu, Dan D. Farcaş sau Mircea Opriţă sunt alţi autori cu care sigur cititorii cărora le dorim lectură plăcută abia aşteptau să se reîntâlnească.
