Reuniune culturală în spiritul sărbătorilor de iarnă
Membrii Cenaclului "Nicolae Velea" s-au adunat în 15 decembrie pentru a aduce puţin din magia sfintelor sărbători de Crăciun, dar şi de Anul Nou. Printre cei care au ales să ne ducă spre tainele şi obiceiurile populare româneşti au fost profesorii Constantin Voiculescu, Cezar Bădescu, Daniel Dejanu, Nicolae Moisescu, Florica Popa, preotul Ioan Cionca, poeta Viviana Ilea şi alţi obişnuiţi ai cenaclului. Prof. Voiculescu a ales ca temă de discuţie datinile şi obiceiurile populare şi creştine la români, de la origini până în prezent. Acesta a prezentat cursiv istoria colindelor din mai multe zone ale ţării, precizând că Domnul Iisus Hristos a reprezentat sursa de inspiraţie în crearea colindelor, printre care a amintit: "Astăzi Domnul s-a născut", "Trei Crai de la Răsărit", "Astăzi s-a născut Hristos", "O ce veste minunată", "Sus la poarta Raiului" etc.
Părintele Cionca a ţinut o scurtă prezentare despre bogăţia, structura şi unicitatea obiceiurilor şi datinilor populare româneşti în arealul balcanic şi în contextul internaţional. "În trecut, când se mergea la colindat, tinerii sau bătrâni cântau câte un colind la fiecare casă, nu ca acum unde, în unele zone, se cântă acelaşi colind la toate casele". Preotul a concluzionat că terminologia creştină este de origine ebraică.
Nicolae Moisescu a pus în discuţie bradul, povestind celor prezenţi istoria acestuia, pornind de la romani. "Obiceiul la romani era ca de sărbători, trunchiurile de brad să fie aruncate în foc. Primul care a împodobit bradul la noi a fost regele Carol I, în anul 1866", a ţinut să precizeze fostul director al Muzeului Municipal. De asemenea, acesta a povestit câteva dintre legendele, simbolurile, superstiţiile şi beneficiile bradului nemurit de popor prin formulări de genul "Cel veşnic verde, care frunza nu şi-o lasă".
Managerul Bibliotecii Municipale, Marian Ghiţă, s-a gândit ca atmosfera să fie completată cu muzică de colinde româneşti, cu care a încântat auditoriul. Întâlnirea a fost încheiată de prof. Daniel Dejanu, cel care a optat pentru prezentarea destinului tragic al unui poet a cărui viaţă a fost secerată tragic prea devreme, tocmai în luna decembrie - Nicolae Labiş. "Ar fi putut să ajungă un nou luceafăr al poeziei româneşti dacă la vârsta de numai 21 ani n-ar fi fost victima unui nefericit şi grav accident de tamvai". Pe lângă omagiul adus poetului, prof. Dejanu a recitat o parte dintre poeziile autorului sucevean, cum ar fi: "Meşterul", Vârsta de bronz", "Moartea Căprioarei", "Pasărea cu clonţ de rubin", "Lupta cu inerţia", Primele iubiri". Prezentarea poetului a fost încheiată cu scurta caracterizare pe care criticul Eugen Simion i-a făcut-o poetului Nicolae Labiş, catalogându-l ca fiind "buzduganul unei generaţii", urmată de regretul că acesta a murit mult prea devreme.
Fiind ultima întâlnire pe anul 2015, înainte de a pleca fiecare la casele lor, membrii cenaclului şi-au adresat tradiţionalele urări de Crăciun şi Anul Nou.
