Doi adolescenţi luptă să-şi schimbe destinele
În spatele fiecărei mâini întinse stă o poveste. Tot ce trebuie să faceţi este să vă opriţi puţin şi să încercaţi să o aflaţi. Numai aşa veţi putea să decideţi în cunoştinţă de cauză dacă merită sau nu să-l ignoraţi pe copilul care vă cere 1 leu ca să-şi ia o pâine. Cum puterea exemplului funcţionează întotdeauna, în paginile ziarului de astăzi vă relatăm o întâmplare culeasă de pe străzile din Curtea de Argeş.
O lecţie de viaţă
Doi minori din Tigveni au ales să-şi schimbe destinul prin sport, la îndrumarea lui Adrian Florescu, preşedintele Asociaţiei Club Sportiv "Adi Box". Călin Grozavu are 17 ani şi mare parte din copilărie şi-a petrecut-o la muncă sau cerşind. Are acasă 7 fraţi, iar alocaţiile şi puţinul pe care îl câştigă părinţii nu le asigură nici pâinea cea de toate zilele. Încă de mic a învăţat să suporte umilinţele oamenilor, să înveţe să doarmă pe străzi şi să-şi câştige pâinea cea de toate zilele din mila bunilor creştini.
Vărul său, Ionuţ Grozavu, în vârstă de 14 ani, cuantifia fiecare zi din viaţa lui în bani. Întrebat ce face într-o zi obişnuită, a răspuns cu sinceritate: "Cam 50 lei, când ne iau oamenii la muncă". Cuvintele lui sunt de o sinceritate înduioşătoare, care descriu o realitate tristă. Ştie că trebuie să se trezească în fiecare dimineaţă cu gândul că trebuie să muncească ca să facă rost de bani. Cu familia lui se duce şi face mături, pe care mai apoi le vinde prin oraş. Oamenii nu înţeleg câtă muncă este în spatele unei mături de nuiele, cât efort sau că uneltele astea banale au ieşit din mâinile unui copil.
"Vreau să fiu boxer, ca să nu mai cerşesc!"
Norocul lor a venit de unde nu se aşteptau niciodată: Adrian Florescu, unul dintre tinerii care au reuşit în viaţă prin intermediul boxului, i-a îndrumat către acest sport. Pe Călin l-a văzut de multe ori cerşind şi a vrut să-i ofere o şansă în viaţă. Iniţial i-a promis că-i va da câţiva lei de buzunar, o ciocolată, chiar o masă caldă, numai să vină la sală să se antreneze. Mai mult decât atât, le-a oferit echipament şi ocazia să se pregătească sub îndrumarea lui. "Vreau să ajung boxer, să am bani ca să-mi întreţin familia şi să nu mai fiu nevoit să cerşesc", a spus Călin. "Am 17 ani şi am fost nevoit să renunţ la şcoală. Nu aveam când să mă duc... Atunci când nu mă duc la muncă, sunt pe străzile din Curtea de Argeş. Ştiu că pot să am un viitor decent, dacă reuşesc să fiu bun la box. În plus, de când m-am apucat de antrenamente, am învăţat să fiu mai calm şi educat", povestea puştiul.
"O zi din viaţa mea - 50 lei"
N-a cerşit, dar ştie ce înseamnă munca. La 14 ani ai săi, Ionuţ gândeşte ca un om matur şi ştie că poate să-şi schimbe viaţa cu puţin noroc. Iar ajutorul său a venit tot de la Adi, care l-a convins să vină la sală. "De câte ori pot, vin să boxez. Chiar dacă ultimul maxi taxi către casă este la ora 19.00, prefer să iau ocazie să mă duc până la Tigveni şi tot nu renunţ!", spune cu convingere Ionuţ. Povestea şi-o rezumă în puţine cuvinte şi pare împăcat cu greutăţile vieţii. Curioşi să aflăm cum vede prin ochii lui de copil o zi obişnuită, l-am întreabat cum îşi petrece timpul. "O zi din viaţa mea? De dimineaţa până seara - 50 lei, atunci când ne iau oamenii din sat la muncă... Facem orice, numai ca să câştigăm ceva bani", a mai spus puştiul.
Moroşanu, idolul lor
Sunt suflete sărmane, care nu şi-au ales viaţa asta, nu au ales să cerşească şi nici să muncească de mici copii. Au nevoie doar de un ajutor şi de o îndrumare bună. Au văzut că se poate, au văzut la televizor mari sportivi care au reuşit să ajungă "cineva" în viaţă prin sport. Iar ei visează la asta! De fiecare dată când pot, vin la sala de box, îşi iau mănuşile în mâini şi dau din ei tot ce au mai bun. După antrenament primesc o masă caldă şi sunt siguri că în seara aceea nu vor mai adormi cu stomacul gol. Aşa visele pot fi mult mai frumoase!
"Îşi caută respectul"
Un copil care este nevoit să cerşească pentru o pâine are parte de multe umilinţe şi jigniri. Călin are deja 17 ani şi nu de puţine ori a auzit replica "Du-te la muncă!" El s-ar duce, dar unde?... Odată cu începerea antrenamentelor la Clubul Sportiv "Adi Box", a văzut că toată furia lui se pierde direct proporţional cu pumnii pe care îi dă în sacul de box.
"Povestea acestor copii este una tristă. Eu ştiu cum este să ai greutăţi, mai ales la vârsta asta fragedă şi tocmai din acest motiv i-am chemat la sală", ne-a declarat Adrian Florescu. "De câţiva ani îi tot văd prin oraş, îi ştiu de când erau mici. Le-am propus să vină la antrenamente. Le oferim şi o masă caldă şi a început să le placă, acum sunt mult mai receptivi, mai calmi şi atenţi. Dacă iniţial au boxat în speranţa că îşi vor găsi respectul pe stradă, acum înţeleg că sportul acesta nu este legat de violenţă, ci unul care îi ajută să se tempereze şi să îşi dezvolte gândirea", a mai adăugat antrenorul Florescu.
"Felicitări reprezentanţilor clubului!"
Primarul Nicolae Diaconu a ascultat cu interes povestea celor doi puşti care vor visează să urce pe culmile gloriei sportive graţie boxului. "Sunt nenumărate exemple de campioni, din diferite domenii care, cu greu, au atins performanţa. Faptul că aceşti copii îşi doresc să realizeze ceva în viaţă, să nu mai fie nevoiţi să muncească din greu sau să cerşească, reprezintă deja o schimbare majoră", ne-a spus şeful administraţiei municipale.
