E linişte pe Tarniţa: de două zile n-au mai trecut maşini grele!
Locuitorii de pe strada unde a avut loc revolta de vinerea trecută erau ieri foarte liniştiţi. "Maică, bine că aţi scris în ziar despre problemele noastre. Acu', de două zile, n-au mai trecut maşini din ălea grele pe aici. Eu am stat cu ochii pe drum toată ziua ieri... Nu credeam că veţi scrie ceea ce s-a întâmplat cu adevărat atunci. Acum ne-am convins că aţi fost cinstiţi!", ne-a întâmpinat ieri vârstnica Ioana Judeţ, care a ţinut să ne arate cum i-au crăpat pereţii casei din cauza vibraţiilor provocate de autovehiculele grele, care cărau agregate de construcţii. "Uite, mamă, şi trotuarul a crăpat tot cam în dreptul unde a crăpat peretele casei! Eu nu cred că asta e o treabă întâmplătoare...", ne-a mai spus ieri femeia. În aceeeaşi situaţie ne-a informat că s-ar afla şi casele altor vecini de pe strada Tarniţa, şi anume Floreta Stancu, Elena Turcu, Ion Stancu şi Gică Stancu. Toţi se uită cu jale la pereţii crăpaţi şi nici măcar nu le vine a zâmbi când văd indicatorul cu restricţia de tonaj, lăsat pe spate, de parcă l-ar fi bătut vântul vibraţiilor.
"Suntem oameni dintr-un fund de lume!"
Asta este concluzia locatarilor de pe strada asta, al cărui asfalt se pierde sub praful drumului, generat de mizeria adusă de basculante. "Noi nu contăm pentru politicieni decât în campaniile electorale. Atunci vin haite peste noi, ca să ne prostească prin promisiuni. După aia, dai cu tunul după ei! Uite, i-am cerut primarului să vină şi pe strada noastră, să stăm cu el de vorbă, nu cu Titi Porceanu. Ce să-i spunem ăluia - Bună ziua, noapte!?!..." Oamenii ne-au arătat apoi cât de "deştepţi" au fost proiectanţii, care au reuşit să facă nişte trotuare largi cât un automobil, fără să le pese că îngustează strada. "Păi de trotuar aveam noi nevoie?... Pe-aici, maşinile care trec vor fi rare, după ce s-o închide şantierul cu centrala aia fotovoltaică. Şi-atunci, era mai important să avem strada mai largă, nu trotuare pentru pisici sau alte lighioane. Asta voiam să-i arătăm primarului şi alte vreo câteva, dar nu ne prea bagă în seamă. Însă, cum ne tratează el, aşa o să-l tratăm şi noi, când ni s-o da bine! Poate-atunci şi-o aduce aminte că orice faptă are şi răsplată... Dacă a oprit maşinile grele, i-om mulţumi, dar nu înainte de a şti cine ne repară casele stricate de ele".
Strada Tarniţa are porţiuni în care tumultul oraşului nici nu poate fi bănuit. Ieri era acolo o linişte de început sau de sfârşit de lume, numai bună de creat opere literare. Sau cel puţin de antrenament pentru cei care jinduiesc la gloria autorilor de lucrări ştiinţifice, dar fără să aibă ambiţia de a ajunge neapărat şi academicieni...
