Fermierii, îndemnaţi să-şi asigure culturile în contextul secetei!
Estul Europei se confruntă în această perioadă cu o secetă extremă şi puternică, suprapusă crizei evoluţiei pandemiei COVID, iar printre ţările afectate se numără inclusiv România. Concret, specialiştii spun că secetă ca anul acesta n-a mai fost de 50-60 de ani. La ora actuală, în ţara noastră sunt înregistrate 1,6 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. În acest context, Ministerul Agriculturii face eforturi de susţinere a fermierilor şi-i încurajează să-şi asigure culturile. "În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri - pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile - grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni - să-i obişnuim să-şi asigure culturile. Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe bănci nu asigură pentru secetă sau, acolo unde asigură pentru secetă, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri", a adăugat minstrul Adrian Oros.
Conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul 0-100 centimetri, se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Moldova, Dobrogea, Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania, cea mai mare parte a Munteniei şi local în centrul, estul şi sudul Olteniei. Conform prognozei agrometeorologice publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada din perioada 23-29 mai, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare şi apropiate de optim în cazul acestei culturi doar în nordul, estul şi sud-vestul Olteniei, izolat în nord-estul Munteniei. "În cultura neirigată de porumb, în stratul de sol 0-50 cm, se vor înregistra deficite de umiditate (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, local nordul, centrul, vestul, sudul şi sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul, nord-vestul şi vestul Banatului, estul, sudul, centrul şi izolat nordul Munteniei. Rezerva de apă din sol se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în Maramureş şi Oltenia, nordul, local centrul şi sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul şi sud-vestul Moldovei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei, izolat nord-estul Banatului", a precizat ANM.
În privinţa stării de vegetaţie a culturilor agricole, regimul hidro-termic favorabil din aer şi sol va determina o evoluţie în general normală a proceselor vegetative, atât la speciile de câmp, cât şi la cele pomi-viticole în majoritatea regiunilor agricole, ritmurile de creştere şi dezvoltare fiind mai intensificate în zonele de câmpie, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă în sol. Astfel, orzul şi grâul de toamnă înfiinţate în perioada optimă vor parcurge fazele de "burduf"-înspicare (10-100%), înflorire (10-40%), precum şi începutul maturităţii în lapte (10-15%), în cea mai mare parte a zonelor agricole. La culturile întârziate fenologic se vor semnala fazele de alungire a tulpinii (40-100%), "burduf" şi înspicare (10-70%). În sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării, rapiţa îşi va continua înflorirea (30-100%), formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (10-100%). Cultura de floarea-soarelui va parcurge răsărirea (30-100%), dezvoltarea primei perechi de frunze (10-100%) şi înfrunzirea (5-13 frunze) în majoritatea regiunilor agricole, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună. În funcţie de data semănatului, la porumb vor predomina răsărirea (30-100%), formarea frunzei a treia (10-100%) şi înfrunzirea (4-8 frunze) în cea mai mare parte a ţării, cu o stare de vegetaţie în general bună. La sfecla de zahăr din principalele bazine specializate se vor înregistra fazele de răsărire, dezvoltarea primei perechi de frunze, precum şi alungirea axei hipocotile, în special în Transilvania, iar la cartof, funcţie de data plantatului, predominante vor fi încolţirea, răsărirea, dezvoltarea primei perechi de frunze (30-100%) şi local, la soiurile timpurii, tuberizarea (10-20%). În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi se vor afla la legarea şi formarea rodului, creşterea şi coacerea fructelor, precum şi înfrunzirea. Izolat, la soiurile timpurii de cireş din jumătatea de sud a ţării aflate la maturitatea tehnologică va fi posibilă recoltarea. Viţa de vie îşi va continua fazele de înfrunzire, creştere a lăstarilor şi apariţia inflorescenţelor, iar în sudul, estul şi vestul ţării se va înregistra înflorirea la soiurile timpurii de masă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
