Au trecut 420 de ani de la prima unire politică a ţărilor române!
Data de 27 mai 1600 rămâne ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de "Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei". La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti. "De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică", spunea Nicolae Iorga despre marele domnitor. Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă. El a poposit la tronul Ţării Româneşti într-un moment de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, când presiuni externe, dificultăţi politice şi economice interne, puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român. În tot acest iureş, domnitorul s-a dovedit a fi un bun organizator şi un mare comandant militar, parcurgînd între 1588-1593 întreaga ierarhie administrativ-politică a Tării Româneşti. Domnia sa (1593-1601), cunoaşte două perioade distincte, dar strâns legate între ele: lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (1594-1598), respectiv unirea politică a celor trei ţări române (1599-1601). După mai multe încercări de înlăturare a suzeranităţii otomane, Mihai-Viteazul a înţeles că acest lucru era posibil numai prin unirea eforturilor celer trei ţări româneşti. Colaborarea aceasta s-a destrămat, însă, atât în urma instaurării în Moldova a domnului Ieremia Movilă, cât şi în Transilvania a cardinalului Andrei Bathory. Cei doi, încheind pace cu Imperiul Otoman, i-au cerut lui Mihai să plece de la tronul Ţării Româneşti, dar răspunsul său a fost pe măsura caracterului: "Până ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi, nu voi înceta să lupt cu turcii". La scurt timp, Mihai a pornit o campanie peste munţi, cu scopul de a cuceri Transilvania. Bătălia decisivă cu principele Andrei Bathory al Ardealului a avut loc în intervalul 18-28 octombrie 1599, iar victoria i-a revenit lui Mihai Viteazul. La 1 noiembrie 1599, Mihai îşi făcea intrarea în Alba Iulia, iar la 10 mai a fost cucerit Bacăul, urmat la 16 mai 1600 de cetatea Suceava, care a fost luată fără luptă, apărătorii cetăţii pur şi simplu predându-se. Astfel, la 27 mai 1600, Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hristov "Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei" şi şi-a confecţionat binecunoscuta pecete, pe care figurau cele 3 ţări române surori. Faptele sale s-au impus ca simbol al luptei pentru unitatea naţională a poporului nostru şi au implinit pentru, întâia dată în istorie, aspiraţia sa fundamentală de unire...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
