Radu Şerban, urmaşul lui Mihai Viteazul, a fost ales domn la Sălătrucu!
Acesta este adevărul scos la iveală de către istoricul Ion Ionaşcu, potrivit monografiei realizate prin anul 2006 de către fiul satului, regretatul prof. Ion Oproiu. Acesta a trecut de mai multe ori pe Valea Topologului pe când se documenta în legătură cu modul în care a ajuns pe tronul Ţării Româneşti după asasinarea lui Mihai Viteazul, în 1601. Apropiaţii marelui voievod care a realizat prima unire a principatelor române s-au retras din Transilvania pe drumul ce străbătea Ţara Loviştei, coborând pe Topolog. Boierii au făcut popas în poiana de la Cârstăneşti, de unde pornea un drum ce ducea peste dealuri, la Arefu, pe Valea Argeşului. În urma sfatului ţinut acolo, în cursul căruia s-a judecat situaţia ţării în fruntea căreia trupele polono-moldovene îl instalaseră pe tron pe Simion Movilă, s-a decis alegerea unui domn pământean în persoana lui Radu Şerban. Acesta avea să alunge trupele străine şi să păstreze cumpăna bunei gospodăriri câţiva ani buni, însă n-a avut capacitatea predecesorului de a reface unirea celor trei ţări române. Până la urmă, cel catalogat mai apoi de către istorici drept "ultimul cruciat român" şi-a pierdut tronul şi a murit în exil, la Viena.
Dintre personalităţile vestite care au trecut de-a lungul timpului prin Sălătrucu se cuvine să amintim şi despre Mitropolitul Ţării Româneşti, Neofit. Acesta, în anul 1747, a coborât de la Arefu, pe drumul de la Tisa, spre Cârstăneşti, având ca destinaţie biserica de la Sălătrucu de Sus, unde a şi oficiat o slujbă pentru sătenii din zonă. În anul 1821, pe timpul "zaverei" lui Tudor Vladimirescu, o parte dintre marii boieri munteni s-au refugiat spre Transilvania. Unii au apucat pe Valea Oltului, alţii - precum stolnicul Matei Lăcusteanu şi clucerul Ghinescu - au ales traseul prin Curtea de Argeş, Sălătrucu, Perişani, Gănjoni, Turnu Roşu. De reţinut ar fi faptul că în anul 1848, în casa institutorului Ioniţă Popovici Ciutescu, au fost găzduiţi revoluţionarii fugari Nicolae Bălcescu, Radu Rosetti şi Ion Brătianu, fost coleg cu gazda la Şcoala Normală din Piteşti, care erau în drum spre Transilvania. Acolo, Bălcescu l-a întâlnit pe Avram Iancu şi a încercat o mediere între ardelean şi conducătorul revoluţionar maghiar, Lajos Kossuth. Nu în ultimul rând, în 8 iulie 1860, scriitorul Alexandru Odobescu, împreună cu soţia sa, Saşa şi pictorul elveţian Henri Trennk, după ce vizitase Schitul Robaia de la Muşăteşti, a trecut prin Valea Danului, prin Şuici, pe la Schitul Văleni şi apoi a ajuns pe Valea Oltului, la Cozia.
Pe Valea Topologului au mai trecut Alexandru Vlahuţă şi chiar Mihai Eminescu, despre care urmaşii familiei familiei Pleşeanu, din Cepari, afirmă pe baza informaţiilor transmise din tată-n fiu, că "Luceafărul poeziei româneşti" ar fi fost găzduit în casele lor, pe când era adolescent şi venea de la Sibiu. La acea vreme însoţea trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale, ca sufleor şi coborâse din Ardeal, prin Sălătrucu. Să ne oprim deocamdată aici cu consideraţiile istorice, având în vedere faptul că oamenii timpurilor noastre fac efectiv istorie!...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
