Semnele vremii în tradiţia populară pentru luna lui Ghenar
În satele din nordul Argeşului exista o tradiţie care este pe cale să fie uitată. Pentru înaintaşii noştri, ce trăiau din rodul muncii pământului, era foarte important să poată anticipa starea vremii pentru fiecare lună a anului. Aşa că, în noaptea de la cumpăna anilor, desfăceau o ceapă mare şi opreau din ea douăsprezece coji, botezându-le cu numele lunilor din anul ce venea. În fiecare dintre ele, aşezate în ordine, puneau cantităţi egale de sare şi le lăsau peste noapte. Dimineaţa le studiau şi vedeau în care se strângea apă - semn că luna respectivă va fi una ploioasă - şi în care cantitatea de lichid era mică ori lipsea, deci avea să fie una secetoasă. În funcţie de observaţiile pe care şi le notau, ţăranii din satele subcarpatice îşi stabileau modul de acţiune, pentru a limita efectele meteorologice asupra culturilor de care depindea - la urma urmei - calitatea vieţii fiecărei gospodării.
Foarte important era pentru agricultorii noştri ca noaptea Anului Nou să fie una cu cer senin sticlă pe care să strălucească luna, deoarece erau convinşi că era prevestirea unui an bogat în roadele pământului pe care urmau să le obţină prin truda lor. Înaintaşii urmăreau cu mare atenţie ce se întâmpla cu streşinile caselor în prima săptămână a anului, căci dacă picurau, erau convinşi că în toamna care urma aveau să culeagă fructe viermănoase. Foarte important era şi modul în care se prezenta ziua de Bobotează: una cu pământul învelit în plapuma albă a zăpezii prevestea un an agricol bogat, pe când una cu ploaie sau lapoviţă, era semn de sărăcie în holde şi printre animale. La fel, un timp cu ger uscat crea aşteptări de mari ninsori în luna lui Făurar (Februarie). Moina din ianuarie, de asemenea, anunţa o primăvară friguroasă, care avea să vină ceva mai amânat decât de obicei. Iar unul din semnele cele mai urâte era acela în care în cursul lunii ianuarie se făcea auzit glasul tunetului, deoarece atunci se aşteptau la mari pagube în semănături şi la boleşniţe printre animale, mai ales printre vite... Acestea sunt vechile credinţe, pe care - fie şi doar din distracţie - le putem urmări şi analiza, pentru a vedea cum ne-ar putea ajuta şi pe noi să anticipăm evoluţiile meteorologice, în condiţiile societăţii contemporane.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
la orice poștaș sau oficiu poștal din județ ori din țară!