Promenada "Marie de Roumanie", inaugurată la Paris!

La împlinirea a 97 de ani de la încoronarea Reginei Maria ca Suverană a României Mari, chiar pe 15 octombrie, ziua în care se întâmpla acest eveniment istoric, o stradă din capitala Franţei a primit numele său. În semn de omagiu faţă de rolul şi implicarea acesteia în Conferinţa de Pace de la Paris imediat după Primului Război Mondial, o porţiune de pe cheiul stâng al Senei (din Quai Branly), aflată chiar în faţa Turnului Eiffel - S-V pe hartă, între Pont d’Iéna şi capătul Bd. Suffren, se va numi "La promenade Marie de Roumanie, Reine de Roumanie, 1875-1938".
Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, a fost cel care a anunţat că, începând de marţi, un fragment din inima Parisului va purta numele Reginei Maria a României. Inaugurarea s-a făcut în prezenţa Majestăţii Sale Margareta - Custodele Coroanei României, însoţită de ASR Prinţul Radu, cu participarea diplomaţilor români în capitala Franţei, a unor înalţi oficiali locali, a unor diplomaţi din ţări prietene şi partenere şi, desigur, a multor români din Franţa sau francezi cu origini româneşti. "Rareori, de când sunt la Paris, am trăit atâta emoţie! După mai bine de un an de discuţii cu autorităţile locale, astăzi a fost inagurată, chiar în faţa Turnului Eiffel, Promenada <<Marie de Roumanie>>. Când a venit la Paris la Conferinţa de Pace, acum 100 de ani, o jurnalistă i-a spus Reginei Maria: «Parisul vă va iubi!». Începând de azi, Oraşul Lumină o omagiază, într-unul dintre cele mai frumoase locuri ale sale...", a punctat ambasadorul Luca Niculescu. Un frumos succes al diplomaţiei româneşti, acest eveniment este important ca simbol pentru românii din Franţa şi benefic pentru relaţiile româno-franceze.

La 5 martie 1919, la apelul premierului Brătianu, Regina Maria pleca la Paris cu trenul pentru a ajuta delegaţia română care negocia graniţele postbelice, ea fiind soluţia cea mai potrivită atunci, fiindcă avea legături puternice în capitalele europene. "În timp ce-mi struneam nervii ca să pot face faţă valului de necazuri ce nu se mai terminau, Brătianu, împreună cu Mişu şi generalul Coandă plecaseră la Paris pentru Conferinţa de Pace, iar veştile parvenite indicau faptul că premierul nostru nu avea o viaţă tocmai uşoară acolo. Aliaţii noştri înclinau să ne lase baltă!... Fiind obligaţi să negocieze cu inamicul, datorită atitudinii Rusiei revoluţionare, mai-marii lumii erau pe cale de a face un târg dur, ignorând cererile noastre şi lasându-ne pe dinafară. Ascultam zvonurile cu pumnii strânşi şi inima palpitând. Ştiind ce îndurase ţara şi cu cât curaj ne îndurasem soarta, eram copleşită de indignare şi aveam discuţii îndelungate cu prietenii credincioşi care mai erau încă în ţară, ca generalii Berthelot şi Greenly. Cu fiecare ocazie când apăram drepturile noastre, discursul meu era extrem de pătimaş, obrajii mi se aprindeau, iar ochii-mi sticleau tăioşi, aproape sălbatici - copiii obişnuiau să numească privirea asta <<ochii de lup ai mamei>>. Eram conştientă de impactul vorbelor mele, astfel că nu-mi cruţam cuvintele şi ştiam cum să aprind flacăra în privirile celor ce ma ascultau, cum să-i incit", nota Maria în jurnalul său.
Întrevederile Reginei cu preşedintele francez Raymond Poincaré şi cu prim-ministrul Georges Clemenceau au devenit emblematice în istoria diplomaţiei româneşti. Pentru primire, Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for ştiinţific şi artistic. Majestatea sa a avut întâlniri cu comunitatea românească din Franţa, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier şi al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe, Stephen Pichon, la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuţi în Primul Război Mondial şi s-a întâlnit cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. Totodată, Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze. Concret, vizita sa la Paris a cântărit mai mult decât una oficială. Ca dovadă, întrevederea cu preşedintele Raymond Poincaré s-a încheiat cu trecerea în revistă a gărzii de onoare, fiind pentru prima dată când Franţa republicană îi oferea unui suveran străin această cinste.
După o scurtă şedere la Londra, Maria a revenit la Paris, pentru a se vedea cu preşedintele american Woodrow Wilson. Dacă la Palatul Elisée, Maria a demontat reproşurile legate de pacea separată încheiată de România cu Germania, în discuţia cu americanul, regina a trecut la ofensivă, subliniind că România este un partener de nădejde şi trebuie să devină o pavăză stabilă în calea bolşevismului, prin urmare trebuie să se constituie în România Mare. Frontierele extinse au fost recunoscute prin tratatele de la Versailles şi Saint-Germain din 1919 şi tratatul de la Trianon, din iunie 1920.

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It