Festivalul Naţional de Folclor "Carpaţi" - manifestare cultural-artistică găzduită cu generozitate de Curtea de Argeş
Prima ediţie a Festivalului de Folclor "Carpaţi" îşi derula virtuţile, în vara anului 1975, pe stadionul urbei Basarabilor, într-o impresionantă revărsare de frumuseţi culturale şi artistice. Ecoul strămoşilor cu suflet românesc pătrundea în inimile argeşenilor, cu cântece, jocuri şi port popular, precum la o nuntă ţărănească tradiţională. Specialiştii Casei Creaţiei Populare (director, prof. Costin Alexandrescu, maestrul coregraf Leonte Socaciu, metodiştii Corneliu Lamba şi Toma Biolan) au iniţiat în august 1975 o manifestare de suflet cu denumirea Festivalului Naţional de Folclor "Carpaţi" din dorinţa sinceră ca jocul popular, cântul şi portul popular să fie aşezate pe un podium cât mai ridicat, la adevărata valoare cultural-artistică şi muzicală. Ei au gândit şi redactat un regulament de desfăşurare şi l-au botezat "Carpaţi", din dorinţa de a se ridica şi noua manifestare la înălţimi artistice comparabile cu semeţele vârfuri de munte din nordul judeţului nostru. A fost mai greu de stabilit gazda festivalului, deoarece autorităţile vremii din localităţile importante ale judeţului refuzau să se angajeze în organizarea unei asemenea manifestări de amploare. S-a intervenit la Primăria oraşului Curtea de Argeş (primar, Vasile Mohanu şi vicepreşedinte Gh. Păceşilă) şi la Casa de Cultură "George Topîrceanu", instituţia care se afirmase în ultimii ani cu un ansamblu de cântece şi dansuri numit "Argeşul", iniţiat şi instruit o vreme de maestrul Leonte Socaciu. "Marele nostru noroc, afirmă Costin Alexandrescu, a fost că la conducerea Casei de Cultură a oraşului era prof. Mihai Tiţa, un om cu mare deschidere spre cultura populară, un cunoscător al obiceiurilor, cântecelor, jocurilor şi portului popular, directorul Ansamblului de cântece şi dansuri <<Argeşul>>. Domnia sa a intuit importanţa unei astfel de manifestări pentru zona respectivă, îmbrăţişând cu entuziasm această idee". A făcut lobby la organele locale, fiindu-ne uşor să-l convingem pe Vasile Mohanu, primarul oraşului (care păstorise pe vremea regiunii sectorul de învăţământ, cultură, sănătate) să îşi dea acordul ca Festivalul "Carpaţi" şi aibă loc la Curtea de Argeş, iar Primăria să fie principalul organizator. Era pentru prima dată când un organism administrativ se implica în derularea unui act de cultură.
Din punct de vedere financiar, primăria nu a avut nicio contribuţie. Nici Centrul de Creaţie nu beneficia de fonduri suficiente, care să-i permită să susţină singură această manifestare. Salvarea a venit tot de la Mihai Tiţa, care s-a angajat să susţină din fonduri de autofinanţare masa şi cazarea participanţilor. Viceprimarul Gh. Păceşilă, fiind şi secretar cu propaganda, a ajutat Casa de Cultură prin popularizarea în întreprinderile oraşului şi prin plasarea a foarte multor bilete de intrare, pentru spectacolele din zilele festivalului. De asemenea, s-au întreprins demersuri în unităţile şcolare din oraş, pentru asigurarea la cantine şi internate a cazării şi mesei participanţilor, cu tarife modice, uşor de suportat. După o analiză serioasă, s-a hotărât ca festivalul să se desfăşoare din doi în doi ani, în luna august, în postul Sfintei Maria (1-15 august), când nu se fac nunţi. În felul acesta, lăutarii, neavând nunţi, pot fi disponibili să cânte la spectacolele ansamblurilor participante la festival.
Ca o măsură organizatorică inedită, cu rol esenţial în reuşita manifestării, a fost antrenarea celor mai reprezentative cadre didactice din şcolile oraşului, în îndeplinirea rolului de gazde primitoare. Câte două cadre didactice primeau la sosire câte un ansamblu din ţară, îi conduceau tot timpul şederii lor în oraş, la cazare, la masă, la spectacole etc. Făceau şi rolul de ghizi în vizitele pe care le făceau membrii ansamblului respectiv la obiectivele culturale, religioase, turistice din zonă. Erau adevăraţi ambasadori în sprijinul organizatorilor. Toţi s-au achitat cu multă dragoste de această nobilă misiune, voluntar asumată, legând cu oaspeţii prietenii care au continuat peste timp.
În perioada 1975-1990 s-au derulat opt ediţii ale Festivalului "Carpaţi". În prima ediţie (7-10 august 1975) au participat 17 ansambluri, din 12 judeţe. Marele premiu a fost obţinut de Ansamblul "Rapsodia Sălajului". A fost o manifestare de excepţie, care a trezit numeroase comentarii favorabile: "Am dorit să arătăm că ştim să păstrăm peste ani ceea ce avem mai de preţ, specific românesc, în cultura populară, să mai simţim încă o dată inima bătând româneşte şi ochii miraţi de nesecata frumuseţe şi bogăţie a cântecului, jocului şi portului izvorâte din sufletul acestui popor" (prof. Costin Alexandrescu, directorul festivalului).
Cea de-a doua ediţie trebuia să se desfăşoare în zilele de 11-14 august 1977. După ce se organizase totul, cu o săptămână înainte, s-a primit de la Comitetul Judeţean Argeş al PCR un comunicat prin care „toate manifestările în aer liber, care antrenează ca public mii de oameni, se suspendă!” Totul fără nicio altă explicaţie... Astfel, în două zile s-a contramandat toate angajamentele. Amănuntele le-am aflat mai târziu. Nu de mult, la Bucureşti, pe Stadionul „23 August”, unde avusese loc spectacolul "Cântarea României" s-a produs o busculadă. Trupele de ordine n-au făcut faţă. Publicul s-a înfuriat, dând foc tablourilor conducătorilor ţării, care rămăseseră de la manifestarea respectivă. Dar organizatorii nu s-au descurajat şi în anul următor au organizat cea de-a doua ediţie a Festivalului "Carpaţi" (10-13 august 1978), la care au participat 22 de formaţii. "Mihai Tiţa era ca un prâsnel gata să rezolve lucrurile neprevăzute, alături de colegii săi Elena Tecău, Nina şi Daniel Dejanu" (Costin Alexandrescu, Arc peste timp, p. 156). Trofeul festivalului a fost obţinut de Ansamblul "Trandafirul" din Dăbuleni-Dolj. Au mai primit premii şi distincţii încă şase ansambluri. Formaţiile participante au prezentat spectacole artistice şi în Căminele Culturale din comunele Albeşti-Argeş, Bîrseşti, Brădet, Brăduleţ, Cicăneşti, Ciofrângeni, Corbeni, Corbi, Domneşti, Muşăteşti, Nucşoara, Poienarii de Argeş, Retevoieşti, Sălătrucu, Stăneşti, Stroieşti, Şuici, Valea Danului şi Valea Iaşului. A fost o adevărată "efuziune de folclor în zona Argeşului" (Arc peste timp, p. 156).
La ediţia a treia (8-10 august 1980) au participat 14 ansambluri din 10 judeţe: Arad, Argeş, Botoşani, Braşov, Buzău, Dolj, Dâmboviţa, Olt, Vâlcea, Vrancea. Marele premiu l-a obţinut "Doina Târnavelor" al Casei de Cultură din Sighişoara, judeţul Mureş. În afara spectacolelor de pe stadion s-au prezentat spectacole la Domneşti, Bârseşti, Tigveni, Cicăneşti, Valea Danului, Valea Iaşului, la întreprinderile "Electroargeş" şi "Porţelan-Menaj", precum şi la Barajul "Vidraru", pentru turiştii aflaţi la odihnă sau în excursii pe munte.
În zilele de 7 şi 8 august 1982 s-a desfăşurat ediţia a IV-a, la care au participat 14 judeţe. Marele premiu l-a obţinut Ansamblul "Argeşul" al Casei de Cultură din Curtea de Argeş. Spectacolele au continuat la sate şi la Barajul "Vidraru", iar în încheierea festivalului, pentru obţinerea unor încasări mai mari, s-a apelat la colaborarea Orchestrei populare "Doina Argeşului", precum şi la vedeta Irina Loghin. O participare record s-a înregistrat la a V-a ediţie (4-5 august 1984), cu 23 de ansambluri din 17 judeţe. Cu acest prilej s-a înregistrat şi un moment jubiliar: 15 ani de activitate a Ansamblului "Argeşul" al Casei de Cultură Curtea de Argeş (instructor-coregraf, Constantin Anduţă). Trofeul festivalului l-a obţinut Căminul Cultural din Călăraşi, judeţul Dolj. Marele premiu: Ansamblul "Dorul" al C.I.C.P.M.A.M. Argeş, precum şi "Elcond" Zalău; Premiul I, Ansamblul "Mugurelul" al "Electroargeş" (coregraf Mircea Ivănescu, conducerea muzicală Ion Godei) şi "Fir de dor" din Târgovişte. La cea de-a VI-a ediţie (8-10 august 1986) au participat 20 de ansambluri din 17 judeţe. Marele premiu a fost înmânat Ansamblului "Stejărelul" al Întreprinderii Miniere din Comăneşti, jud. Bacău. Din judeţul nostru a fost premiat Ansamblul "Doruleţul" al Casei Creaţiei Argeş. Pentru prima dată participa şi un ansamblu din străinătate, şi anume "Krayna" din Voievodatul Bydgoszez-Polonia, voievodat cu care Argeşul avea strânse legături cultural-artistice. În zilele de 5-7 august 1988, la Curtea Domnească din Curtea de Argeş a avut loc ediţia a VII-a, cu o participare de 19 ansambluri. După multe comentarii contradictorii între membrii juriului (preşedinte Theodor Vasilescu, maestru coregraf de talie europeană), marele premiu a revenit Ansamblului "Cununiţa" al Căminului Cultural din Stoeneşti, jud. Vâlcea. Se punea problema ca marele premiu să fie atribuit Ansamblului "Dorul", din Piteşti, dar n-a fost să fie. Ansamblul "Dorul" a primit totuşi marele premiu al juriului. Premiul I s-a acordat Ansamblului "Aurul verde" al UFET din Curtea de Argeş.
Din anul 1990, Festivalul "Carpaţi" îşi pierde caracterul competitiv, dar capătă un caracter internaţional. Centru Creaţiei Populare Argeş devine principalul organizator, luând măsuri ca întregul judeţ să beneficieze de o manifestare internaţională, bine organizată. Astfel, la ediţia a VIII-a, desfăşurată în zilele de 9-12 august 1990, au participat Ansamblul "Floricica" al Casei de Cultură din oraşul Rezina, Republica Moldova, Ansamblul "Citta di Favora" Sicilia, Italia, Ansamblul "Attakoy" din Istanbul, Turcia, iar din ţară participă un număr de 7 ansambluri din diverse judeţe. Întrucât s-au organizat spectacole în toate oraşele judeţului, s-au implicat în organizare şi metodiştii Casei Creaţiei, precum şi Dorin Oancea, maestru coregraf Piteşti, Radu Oprea, sociolog, consilier cultural, Mihai Tiţa, director al Casei de Cultură „George Topîrceanu” şi colaboratorii săi, Elena Tecău şi Daniel Dejanu. Aşa cum precizează ziaristul Mihai Golescu, această ediţie a Festivalului Carpaţi a fost "cântecul de lebădă al directorului Mihai Tiţa, care şi-a încheiat activitatea la Casa de Cultură din Curtea de Argeş", o ediţie care a beneficiat de prestaţia artistică de excepţie a soţilor Angela şi Vasile Filipescu, actori ai Naţionalului bucureştean, care au făcut o prezentare excelentă tuturor spectacolelor (Argeşul liber, 16 august 1990, p. 2).
După anul 1990, forurile administrative de la Curtea de Argeş şi-au declinat organizarea festivalului pe tot parcursul unei săptămâni, din cauza lipsei de fonduri. Se implică, totuşi, alţi organizatori: Ministerul Culturii, Prefectura Argeş, Inspectoratul Judeţean de Cultură şi primăriile oraşelor şi municipiilor judeţului Argeş. Pentru prima dată cheltuielile au fost suportate de Ministerul Culturii. Cu sprijinul generos al Ministerului Culturii, precum şi al Consiliului Judeţean Argeş, Festivalul "Carpaţi" continuă anual, începând cu 1991, până în zilele noastre, ca o sărbătoare internaţională a cântecului, dansului şi portului popular. Pe vremea preşedintelui Constantin Nicolescu, manifestările folclorice au fost incluse şi în cadrul "Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului". Din programul ediţiei 2019 (a XXXVI-a) putem urmări, vineri, 6 septembrie, parada pe Bulevardul Basarabilor din Curtea de Argeş (ora 18.00), apoi evoluţia grupurilor participante la Festivalul Internaţional de Folclor "Carpaţi", pe Stadionul Municipal, între orele 19.00 şi 20.30, cu spectacole susţinute de ansambluri din Republica Moldova, Macedonia, Bulgaria, Olanda, Turcia, Croaţia, Bosnia, Muntenegru şi România.
Prin aceste însemnări, aducem un sincer omagiu tuturor generaţiilor de artişti amatori, dansatori şi solişti ai ansamblurilor participante, tuturor activiştilor culturali implicaţi în buna desfăşurare a manifestărilor, angajaţilor caselor de cultură şi căminelor culturale, gazdelor atente şi ospitaliere, tuturor celor care au creat cadrul propice pentru derularea spectacolelor prin localităţile judeţului nostru. Ar trebui să-i enumerăm pe toţi cei care au contribuit la buna organizare a Festivalului "Carpaţi", însă demersul ar fi imposibil de realizat. Aşa cum spunea un distins director de festival, "nimic nu ne defineşte mai bine pe harta spirituală a lumii ca folclorul, acest tezaur inestimabil de cântec, dans şi port popular. De aceea, festivalul de folclor nu trebuie lăsat sub valuri de uitare" (Costin Alexandrescu, Arc peste timp. Centrul de Creaţie Populară Argeş la semicentenar, Ed. Paralela 45, 2006). E bine ca anual să ne bucurăm de astfel de manifestări cultural artistice, care să ne bucure sufletul şi să contribuie la confruntări prieteneşti cu formaţii artistice similare din străinătate, cu care să întreţinem relaţii de amiciţie şi colaborare frumoasă.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
