AREFU, GAZDA CERCETAŞILOR

Săptămâna trecută, teritoriul comunei Arefu a fost străbătut în lung şi în lat de cercetaşii "Centrului local ALB" din Bucureşti care fac parte din Organizaţia naţională "Cercetaşii României". Centrul local ALB a fost înfiinţat în 1995 şi cuprinde un număr de 80 copii şi tineri (fete şi băieţi) cu vârste între 7-18 ani. Este organizat pe 3 nivele în funcţie de vârstă: "Lupişorii" (7-11 ani), "Temerarii" (11-15 ani) şi "Exploratorii" (15-18 ani). Mi se pare o organizare bine gândită, fiindcă asigură o trecere treptată de la uşor la greu în îndeplinirea obligaţiilor. "Lupişorii" se obişnuiesc cu viaţa împreună, să relaţioneze permanent unii cu alţii, să respecte disciplina şi punctualitatea. "Temerarii" au de îndeplinit sarcini mai grele de care să nu se sperie, să aibă voinţă hotărâtă să le ducă la îndeplinire, să fie curajoşi. "Exploratorii" caută să se informeze, să descopere lucruri mai puţin cunoscute, să le observe cu atenţie, să le pună în slujba celorlalţi. Ca să fii explorator trebuie să ai curaj bazat pe convingerea că acţiunile tale duse la bun sfârşit vor fi folositoare celor din jurul tău, dar şi în timp altora care vin din urmă.
Scopul cercetăşiei este să asigure tineretului o creştere sănătoasă, deopotrivă fizică şi morală. Mod de instruire este jocul, activităţi practice, concursuri, iar mediul de desfăşurare natura, "mediul pe care Dumnezeu l-a oferit tuturor" (vezi Robert Baden-Pawell "Scouting for Boys. Cercetăţia pe înţelesul tuturor", Bacău 2018). Deviza cercetaşilor este "Gata oricând”, iar unul dintre principiile de bază: "Fă o faptă bună în fiecare zi; ajută pe toată lumea!". Fiecare nivel are în frunte un lider.
Cercetaşii Centrului ALB au campat pentru o săptămână, luni, 5 august a.c, în gospodăria cetăţeanului Marius Niţescu, din satul Căpăţânenii-Pământeni. Până seara, 24 corturi au răsărit în ogradă. N-au venit să se odihnească, ci să desfăşoare activităţi antrenante conform codului cercetăşiei. Programul a fost stabilit cu activităţi complete pentru fiecare zi. Exemplific cu două din acestea:
- Marţi s-a mers pe poteci de munte, explorând traseul Văii lui Stan, unde s-au făcut exerciţii de orientare cu busola în teren.
- Ziua de joi a fost consacrată faptelor bune în Arefu, cunoaşterii felului de viaţă în satul de odinioară şi a unor meserii tradiţionale care încă se mai păstrează azi. Fapta bună a fost făcută de un grup de temerari - o fată şi cinci băieţi - acasă la veteranul de război Constantin Enache, în vârstă de 102 ani, veniţi să taie o grămadă de lemne, lucru pe care seniorul încărcat de ani nu îl mai poate face. La sfârşitul lucrării, soţia veteranului, Filofteia - în vârstă de 94 ani - le-a mulţumit cu lacrimi în ochi şi le-a dat un sfat creştinesc ce nu trebuie uitat de nimeni: "Să vă închinaţi, maică, în fiecare zi, că' fără ajutorul lui Dumnezeu, omul nimic nu poate realiza pe pământ!". Spre a-i convinge că ea aşa a trecut prin viaţă, le-a spus mai multe rugăciuni şi le-a cântat câteva pricesne. Cei 5 temerari cu liderul lor au rămas impresionaţi de această ţărancă, de puritatea sufletului ei, specific locuitorilor din toate satele României.
Restul cercetaşilor au "explorat" viaţa de odinioară a satului pornind de la vizitarea Casei "Rozeanu" - muzeu sătesc. Privind exponatele prezentate, au înţeles cum trăiau ţăranii odinioară, cum creşteau copiii legănaţi în banala copaie sau în leagănul rudăresc agăţat de grinda tavanului, ce obligaţii avea femeia la casa ei, care erau principalele ocupaţii în cursul anului. Au înţeles astfel de ce muzeul este socotit "locul unei lumi ce scapă de moarte" (A. Malraux, n.n). S-a mers apoi la Monumentul Eroilor, unde şi-au reamintit un alt principiu al cercetăţiei: "Apără cinstea ţării tale cu viaţa ta". S-a vizitat interiorul bisericii din localitate şi înainte de a o părăsi, s-a rostit în cor rugăciunea "Tatăl nostru".
Cunoaşterea unor ocupaţii tradiţionale s-a realizat la atelierul tâmplarului Manole Chiţu, care cu amabilitate le-a prezentat şi unelte vechi din timpurile muncii manuale, dar şi instalaţii moderne mecanice. Manole nu le-a vorbit despre câştigul bănesc, ci despre satisfacţia muncii sale ştiind că face obiecte de trebuinţă omului. La fel s-a întâmplat şi la casa bătrânei Filofteia Şelaru, unde au văzut cum se lucra la războiul de ţesut sau cum se realizau cu andrelele diferite împletituri din fire de lână - ciorapi, mânuşi, flanele - necesare omului.
Când ne întorceam pe drum, doi "lupişori" - Bogdan şi Theodor, colegi în clasa a IV-a - s-au apropiat de mine zicând că vor să-mi spună ceva. Primul s-a străduit să mă lămurească de ce mareşalul Antonescu nu s-a putut opri cu armata la Nistru, în Al Doilea Război Mondial, iar celalalt să-mi povestească despre Albert Einstein. Impresionat de ceea ce mi-au spus, le-am propus ca anul viitor, când vor reveni în Arefu, să organizăm într-o seară un foc de tabără, în jurul căruia, ei - cercetaşii - să-şi povestească unii altora ce ştiu (lucruri deosebite din istoria omenirii).

Joi seara, la căderea întunericului, în faţa Primăriei Arefu cercetaşii au organizat un "Festival al luminilor". Sute de gulguţe (păhărele confecţionate de ei din coli albe de hârtie în interiorul cărora au aprins lumânări de parafină - n.n) au fost aşezate pe coarda sălii căminului cultural şi pe zidurile de piatră ale curţii aceleiaşi clădiri şi ale primăriei. Privite cum pâlpâiau, păreau o panglică de lumină minunat dantelată. În mijlocul acestui miraj de lumini s-a auzit mai întâi comanda liderului şi răspunsul cercetaşilor "Gata oricând!". A fost semnalul de începere a programului artistic. În poziţie de drepţi, cercetaşii au intonat imnul lor, apoi s-au auzit strune de chitară ciupite cu măiestrie de gazda cercetaşilor împreună cu un lider al lor, dar şi de un arefean - liceanul Alexandru Sinca - care a impresionat asistenţa cu trei cântece: "Haiducii", "Fata verde" şi "Vrăjitoarele". Prezenţi la spectacol au fost şi arefenii. Patru perechi de bătrâni trecuţi de 70 ani le-au arătat cercetaşilor două jocuri pe care tinerii de azi nu le mai ştiu - Brâul bătrânesc şi Pingeaua - iar elevii şcolii gimnaziale, în pitoreştile noastre costume populare, au executat o suită de dansuri locale jucate în prezent. Spectacolul s-a desfăşurat sub faldurile unui tricolor lung de 6 metri, confecţionat de un lider cercetaş, Constantin Vlăsceanu, membru al Asociaţiei "Dacia Aeterna". Dumnealui a dus acest tricolor şi la Roma să fie arborat la baza Columnei lui Traian, în toamna Centenarului Unirii - 2018 - pentru ca toţi trecătorii străini de acolo să înţeleagă că acest monument antic reprezintă de fapt "certificatul de naştere al neamului românesc". Programul s-a încheiat târziu, la orele 22.30, cu o "Horă Mare" în care s-au prins majoritatea celor prezenţi, adevărată horă a bucuriei, a iubirii, a luminii din jur şi din sufletul lor.
Închei menţionând încă două fapte lăudabile ale acestor cercetaşi. Anul trecut, sub deviza "Dă o carte mai departe" au colectat de la oameni binevoitori cărţi şi au donat Bibliotecii Arefu 550 volume, majoritatea lecturi accesibile elevilor claselor I-VIII. În aprilie a.c au ajutat la amenajarea unui mini-parc dendrologic în satul Arefu. Au adus 20 puieţi de tuia, pe care i-au plantat pe marginea drumului de intrare în parc. Şi nu se vor opri aici! Dezamăgiţi că anul acesta nu au putut urca sus la Cetatea Poenari din cauza urşilor, pentru anul 2020, cercetaşii şi-au propus să marcheze drumul pe care se presupune că iscusitul Vlad Ţepeş a plecat din ea noaptea, în vara anului 1462, spre Ardeal, să ceară ajutor lui Matei Corvin în lupta contra turcilor. Noi, din tot sufletul, le urăm mult succes!

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!

Pin It