Radu Rotaru, absolvent din Corbi cu BAC de 10: "Cred că ar trebui să existe un examen prin care profesorilor să li se măsoare iubirea pentru copii!..."
Unul dintre tinerii cu Bacalaureatul perfect din judeţul Argeş este Radu Rotaru, de origine din comuna Corbi. Absolventul, care a obţinut 10 curat la toate probele din cadrul examenului amintit, a finalizat cursurile generale la Şcoala Gimnazială "Naum Râmniceanu" din localitatea natală, cu media 9,98, promovând Evaluarea Naţională cu 9,57. A ales să continue pregătirea la Colegiul Naţional "Alexandru Odobescu" din Piteşti, iar decizia a venit ca urmare a faptului că domeniul de studiu pe care şi-l dorea nu se regăsea în oferta Liceului Tehnologic "Petre Ionescu Muscel" din Domneşti - cel mai apropiat de domiciliul său. Astfel, dacă tot era vorba să facă naveta, băiatul a optat pentru Piteşti. "Am ales profilul Matematică-Informatică intensiv, pentru că este unul dintre cele mai bune şi de viitor domenii. Practic, lumea se îndreaptă către descoperiri ce au la bază cunoaşterea logică, raţională", a explicat acesta, proaspăt revenit de la UNTOLD, unde a mers pentru a sărbători victoria...
Fiind încă de la început un elev silitor şi perseverent în munca depusă pentru menţinerea la un nivel cât mai ridicat, Radu n-a avut probleme în a se adapta la cerinţele mult mai exigente de la liceu. În fiecare an a crescut mai mult şi mai mult, ajungând de la 9,21 la final de clasa a IX-a la 9,71 la încheierea liceului. La "Odobescu" l-a avut drept diriginte pe prof. Aurelian Răducu, de Informatică, pe care absolventul l-a descris drept "UN MARE OM şi PROFESOR". "În inima fiecărui elev se scrie povestea unui model, la care, pentru totdeauna, vei reveni cu dragoste şi admiraţie. Domnul Aurelian Răducu, domnul diriginte, este pentru mine imaginea dascălului perfect! Am apreciat-o mult şi pe doamna profesoară de Matematică, care-mi rămâne ca imagine a orelor de la acea disciplină - dură şi haioasă, în acelaşi timp. Peste toate, însă, domină icoana dascălului de zi cu zi, imaginea mamei mele, pe care am avut-o profesoară la clasă şi de la care am învăţat să fiu curios şi să preţuiesc cunoaşterea!", a mărturisit, cu emoţie, tânărul.
Despre cum a decurs perioada aceea şi cum s-a simţit la absolvirea celor 4 ani de studiu, Radu şi-a amintit: "Anii de liceu au debutat cu emoţii şi entuziasm, cu speranţa unui nou început prin care să pot dovedi că fac faţă tuturor provocărilor. Apoi, clasa a XII-a a fost clasa nostalgiilor, în care conştientizezi că te vei despărţi de cei cu care ai fost ca-ntr-o familie, că undeva, în urmă, copilul care ai fost te priveşte cu ochi inocenţi, că e timpul maturităţii, al marilor provocări... În clasa a XII-a am stat foarte mult singur, comunicând însă permanent cu ai mei. M-au sprijinit cu tot ceea ce a fost necesar, mai ales cu pregătirea pentru Română, mama mea fiind profesoară care predă această disciplină. De altfel, tot timpul îmi spunea: <<Ne vedem la UNTOLD!>> Era felul ei de a mă pregăti pentru bucuria celor 3 de zece..." Ca elev, băiatul nu se sfieşte să recunoască faptul că n-a fost tocmai exemplar în conduită, având şi el derapaje, ca orice adolescent. În plus, pasiunea şi preocupările sale pentru motoare i-au provocat îngrijorări mamei, care se temea că fiul, "furat" prea mult de curiozitatea pentru aceste lucruri, va pierde din vedere examenul. Iată cum s-a autocaracterizat Radu: "Nu pot spune că am fost cel mai cuminte din clasă, ba chiar am creat disconfort dascălilor mei. Poate şi pentru faptul că mama, ca dirigintă în clasele gimnaziale, ne învăţa să avem curaj să nu fim de acord atunci când simţim asta, să avem curaj să ieşim din rând şi, mai ales, să avem curaj să greşim, acea greşeală fără de care nu poţi ajunge la cunoaştere, la evoluţie. În rest, eram concentrat pe ceea ce îmi trebuia şi alocam atenţie în clasă doar disciplinelor ce ţineau de specialitate. Cu toate acestea, am avut note decente şi am reuşit în fiecare an să fiu al doilea din clasă. Ca adolescent, îmi plăcea să ies cu prietenii, dar mai ales să studiez despre motoare, fapt care mi-a asigurat şi clienţi, cărora le-am adus îmbunătăţiri. Mama era chiar speriată că nu o să fac faţă BAC-ului, din pricina clienţilor care-mi răpeau mult timp!"
A venit şi BAC-ul şi, chiar dacă anticipa un rezultat bun la probele scrise, tânărul nu se aştepta la 10 "pe linie"!... El era pregătit aşa cum ar trebui să fie orice absolvent şi, pentru că a înţeles cu mult timp în urmă că un examen nu poate fi promovat în grabă, încă din clasa a IX-a şi-a focalizat gândurile în direcţia Bacalaureatului. "Am învăţat constant şi nu am lăsat totul pe ultima sută de metri. Din păcate, nu poţi să înveţi pentru Bacalaureat cu un alt scop decât nota în sine, căci mai mult de 70% din ceea ce ai învăţat nu o să-ţi mai folosească ulterior...", a fost părerea sa. În privinţa subiectelor, pe care le-a rezumat, în ansamblu, ca fiind "relative", Radu a precizat că singura materie la care a avut emoţii a fost Româna: "Aş dori să subliniez un aspect controversat, cel al subiectului 3 de la Limba şi literatura română, unde practic doar capacitatea de memorare a celui care scrie comentariul este esenţială. Puţini mai sunt azi cei care îşi creează propriile comentarii, aşa cum îmi spune mama mea că se întâmpla pe vremea ei... Nu este stimulată creativitatea elevului, posibilitatea exprimării propriilor interpretări, ci doar raportarea la critici literari sau făuritori de texte de analiză, prin învăţarea mecanică. În rest, subiectele de la toate cele trei probe au fost relativ simple, accesibile, observându-se de la an la an scăderea gradului de dificultate...".
Aşa cum precizam mai înainte, parcursul şcolar al lui Radu a însemnat multă muncă şi, fără a da dovadă de lipsă de modestie, acesta a recunoscut că şi-ar fi dorit să fi putut mai mult de atât. Se referea, probabil, la cei 4 ani de liceu în timpul cărora s-a concentrat mult pe asimilarea informaţiilor la fiecare disciplină în parte şi n-a alocat prea multă atenţie concursurilor şi olimpiadelor. Chiar şi aşa, el a obţinut menţiune la Olimpiada de Informatică, etapa judeţeană, în clasele a IX-a şi a X-a, menţiune la Concursul judeţean de Informatică "Dan Barbilian" şi o distincţie la concursul de Informatică desfăşurat în cadrul Universităţii din Piteşti, unde a participat la un proiect RoboSmart, care a presupus asamblarea şi programarea unui robot "de la zero".
De dragul părinţilor, Radu a dat examen la Facultatea de Automatică din Bucureşti, unde a fost admis la buget, însă visul său este să studieze la Sheffield, în Marea Britanie, varianta englezească a Automaticii... Ne-am dorit să aflăm şi părerea sa legat de şcoala românească, mai ales că absolventul a precizat că vrea să ia calea străinătăţii pentru studiile universitare. "La noi se studiază după principiul <<bun la toate>>, ceea ce cred că este imposibil. Mi-aş dori ca pe viitor să existe o programă astfel încât toţi să studieze ceea ce este important, esenţial pe domeniul de interes şi, mai ales, să fie totul corelat cu piaţa muncii şi nevoile ei. Pe de altă parte, există dascăli extraordinari, dar şi unii care n-au legătură cu profesia. Spun asta pentru că puţini sunt cei care inspiră, care înţeleg, care acordă atenţie cu adevărat elevului. Cred că ar trebui să existe un examen prin care profesorilor să li se măsoare iubirea pentru copii!... Adică examene prin care să se evalueze nu numai cunoaşterea teoretică, ci mai ales inteligenţa emoţională, capacitatea de a empatiza cu elevii...", a subliniat acesta. Pe Radu nici modul în care se prezintă societatea actuală nu-l mulţumeşte, experienţa pe care o are până în prezent cu ceea ce oferă România lăsându-i acel gust amar pe care îl ştim cu toţii: "E greu pentru tineri acum... Ca să ne fie bine, ar trebui să lucrăm la mentalitate şi la obişnuinţe. Aşa cum spune <<Mioriţa>>, suntem obişnuiţi să-l omorâm pe cel mai bun, <<că-i mai ortoman şi-are câini mai bărbaţi>>. Cred cu tărie că ar trebui să avem curaj să intrăm în politică şi să construim lumea, societatea pe care o dorim, cred că în <<haite de inteligenţi>>, cum spunea Tudor Chirilă, vom vedea politicul ca pe un mijloc de a îmbunătăţi, nu ca pe un scop al binelui individual...".
Din păcate, reuşita acestui tânăr, chiar dacă apreciată la nivel de Consiliu Judeţean, local n-a părut să aibă vreun ecou, de parcă, dacă a ales să studieze mai departe de casă, şi-a pierdut rădăcinile, motiv pentru care băiatul se simte cumva "renegat" de localitatea natală şi de unitatea de învăţământ la care s-a format în primii 8 ani de şcoală. Totuşi, fiindcă este conştient de mersul lucrurilor, Radu s-a resemnat şi nu lasă acest aspect negativ să-i umbrească bucuria. Ba mai mult, băiatul savurează gloria din plin, mai ales că abia a împlinit 18 ani - fiind cel mai mic din seria sa. Printre planurile de vacanţă se numără şi o escapadă la mare, urmând ca la întoarcere să stabilească noi obiective...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
