Legea pensiilor militare de stat NU SE MODIFICĂ!
În data de 18 iunie, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost dezbătut proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. În urma discuţiilor purtate în cadrul şedinţei, s-a votat împotriva acestui proiect. Drept urmare, proiectul va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor cu raport de respingere. Initiaţiva legislativă avea ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, propunându-se, în principal, următoarele:
- eliminarea pensiei de serviciu anticipată parţială din sistemul pensiilor militare de stat;
- eliminarea funcţionarilor publici cu statut special din categoria de personal care beneficiază de prevederile Legii nr. 223/2015;
- acordarea posibilităţii militarilor şi poliţiştilor care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limita de vârstă să poată fi menţinuţi în activitate, la cerere, pentru o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, urmând ca pentru fiecare an să primească un spor de 2% la pensia militară de stat;
- diminuarea perioadei de reducere a vârstei standard de pensionare de la 13 la 10 ani;
- majorarea vârstei minime de pensionare la 50 ani.
În ceea ce priveşte propunerea de eliminare a pensiei de serviciu anticipată parţială, din datele prezentate nu reiese faptul că soluţiile propuse sunt cele necesare şi suficiente pentru a asigura stabilitate şi eficienţă legislativă şi nu se identifică o fundamentare temeinică, cu o analiză a efectelor generate. Soluţiile propuse generau nesiguranţă şi instabilitate pentru categoriile de personal vizate, ceea ce accentuau, poate chiar masiv, "deficitul de personal", precum şi "riscurile şi vulnerabilităţile specifice acestui domeniu". De asemenea, prin eliminarea pensiei de serviciu anticipată parţial, militarii aflaţi în situaţiile de mai sus ar fi privaţi de orice formă de venit, în condiţiile în care ajutoarele şi indemnizaţiile la trecerea în rezervă nu se mai acordă. Mai mult, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, legiferează şi categoria pensiei anticipate parţiale.
Cu privire la propunerea de diminuare a perioadei de reducere a vârstei standard de pensionare de la 13 la maximum 10 ani, aceasta va genera un efect psihologic negativ, în rândul personalului militar în activitate şi chiar în societatea civilă. Referitor la posibilitatea menţinerii personalului militar în activitate, la cerere, după împlinirea vârstei standard de pensionare, aceasta este reglementată şi în prezent de art. 86 alin. (6) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că: "în raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei". Ca urmare, prevederile din propunerea Iegislativă cu privire la menţinerea personalului militar în activitate, la cerere, după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, ar fi intrat în contradicţie cu prevederile articolului sus-menţionat dacă se va depăţi vârsta de 60 ani. Printr-o analiză în opoziţie cu prevederile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care limitează cuantumul pensiei la 85% din baza de calcul utilizată, sporul de 2% la pensia militară de stat, propus a se acorda cadrelor militare pentru fiecare an de menţinere peste vârsta standard de pensionare, nu poate fi valorificat de către personalul care urmează o carieră militară integrală.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
