"Educaţie pentru toleranţă" - Profesori şi elevi premiaţi de UZPR şi ARGEŞ EXPRES
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, în parteneriat cu cotidianul ARGEŞ EXPRES şi Muzeul Municipal Curtea de Argeş, a organizat vineri, 29 martie a.c., simpozionul "Memoria Holocaustului - educaţie pentru toleranţă". Evenimentul găzduit de către instituţia de cultură din urbea Basarabilor, condusă de managerul Ştefan Dumitrache, cel care a făcut alături de colegi oficiile de gazdă, i-a avut ca invitaţi speciali pe preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, pe primarul primului Oraş Regal al Românei, Constantin Panţurescu şi pe Excelenţa Sa Marinel Ioana, fost Ambasador al României în America Latină şi Caraibe. Dintre personalităţile participante n-au lipsit managerul Centrului de Cultură şi Arte "George Topîrceanu", Cristian Mitrofan, directorul de la Biblioteca Municipală, Marian Ghiţă, preotul Ioan Cionca, unul dintre oamenii pentru care cultura este o a doua religie, dar şi profesori precum Elena Nicuţ, soţia fostului primar şi elevi din judeţul Argeş, jurnalişti şi alţi invitaţi. Din partea Inspectoratului Şcolar Argeş a fost prezentă d-na prof. Elena Ştefănică. De remarcat ar fi faptul că evenimentul a avut parte de o participare selectă, cu persoane avizate şi cunoscătoare ale temei reuniunii şi foarte interesate de cele două cărţi ce urmau să fie prezentate de către principalul organizator, jurnalistul şi omul de cultură Elena Chiriţă, care s-a remarcat prin activitatea profesională extrem de bogată desfăşurată în ţară şi în străinătate.
Salutul oficialităţilor
Managerul instituţiei gazdă, Ştefan Dumitrache, a avut un consistent cuvânt de salut pentru toţi invitaţii, şi în special pentru preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, pentru Excelenţa Sa Marinel Ioana, fost ambasador al României, dar şi pentru reprezentantul I.Ş.J. Argeş, Elena Ştefănică şi ceilalţi participanţi. În scurta sa alocuţiune, a ţinut să marcheze importanţa temei puse în dezbatere - Holocaustul şi educaţia pentru toleranţă - şi a atras atenţia că istoria ne-a demonstrat mai des decât ne-am fi dorit truismul potrivit căruia cine uită trecutul riscă să-l retrăiască. Totodată, a ţinut să precizeze importanţa prezenţei preşedintelui UZPR la evenimentul dedicat generoasei teme tocmai în anul în care se sărbătoreşte Centenarul breslei născute în vremuri zbuciumate, pentru unii romantice, în care se făcea presă adevărată. A fost părerea dumnealui, de om angrenat politic, pe care jurnaliştii prezenţi nu i-au contestat-o, şi bine au făcut!...
Foarte pragmatic, ca un inginer care este, primarul Constantin Panţurescu a rostit o alocuţiune în care a punctat vulnerabilităţile prezentului în faţa demagogiei deşănţate ce ameninţă să creeze dezechilibre în societatea contemporană. "Avem obligaţia de a lupta contra urii, intoleranţei, lăcomiei de putere, a terorismului şi altor racile ale societăţii în care trăim. Şi aceasta nu se poate face decât prin intermediul educaţiei!" Politica şi platformele de propagandă mai pot fi acceptate ca parte a luptei pentru putere duse prin idei şi programe, dar nu promovând ura şi răzbunarea - cum se întâmplă destul de des în zilele noastre, a concluzionat Panţurescu. Sufletul reuniunii - şi am numit-o pe d-na Elena Chiriţă - a anunţat apoi programul evenimentului, care s-a desfăşurat cu seriozitatea şi eleganţa de aşteptat pentru acest gen de manifestări. La care participă oameni ce nu simt nevoia de a pune mâna pe pistol sau pe bâtă atunci când aud cuvântul "cultură" ori sunt puşi în postura de a participa la ceva care le este de neînţeles...
Pagini din istoria comunităţii evreieşti din Piteşti
Inspectorul general şcolar adjunct Elena Ştefănică a prezentat un rezumat al tezei sale de doctorat privitoare la comunitatea evreiască din capitala judeţului Argeş. Dumneaei a început prin a rosti un cuvânt de laudă pentru cei care au lansat acest concurs naţional de istorie pornind de la Holocaust şi învăţămintele care se cer a fi trase din tragediile istorice prin care a trecut respectiva comunitate de-a lungul timpului. A fost prilejul de a vorbi despre cercetările intreprinse prin arhive pentru identificarea documentelor pe baza cărora şi-a construit teza de doctorat. Astfel a descoperit prezenţa evreilor în Piteşti încă de pe la începutul secolului al XIX-lea. Dar mai pregnant şi-a făcut simţită prezenţa prin 1866-1867, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Statisticile demonstrează că, pe la 1881, în timpul lui Carol I, din cei 19.500 locuitori ai Piteştiului, evreii erau în număr de 1.501, adică vreo 14% din total populaţie. Explicaţia creşterii rapide a numărului ţine de pogromurile dezlănţuite în Imperiul Rusesc după asasinarea Ţarului Alexandru al II-lea de către anarhiştii despre care s-a spus că ar fi avut în spate un complot evreiesc. Pentru a scăpa cu viaţă, mulţi dintre ei au emigrat şi au ajuns în România, stabilindu-se la Piteşti, unde au găsit o comunitate tolerantă. Aici şi-au construit o nouă viaţă, au prosperat, au avut şcoli şi lăcaşe de cult şi s-au bucurat de drepturile de cetăţeni români. Evocarea s-a încheiat cu anii de dinainte de Primul Război Mondial, însă lecţia de istorie concentrată, prezentată de prof. Elena Ştefănică, a fost de-a dreptul impresionantă prin bogăţia de date şi obiectivitatea expunerii.
"Evreii - un popor instruit, care ştie să-şi apere interesele!"
La fel de impresionantă a fost şi scurta cuvântare a preşedintelui UZPR. Dumnealui a mărturisit bucuria cu care a acceptat invitaţia d-nei Elena Chiriţă de a reveni în zona Curtea de Argeş. Şi avea dreptate, deoarece în toamna trecută a fost la un eveniment cultural desfăşurat la Valea Iaşului. "Acest concurs naţional vizând educaţia pentru toleranţă m-a încântat pur şi simplu. Ideea în sine, educaţia, este extrem de generoasă şi acest segmant al vieţii societăţii trebuie susţinut şi dezvoltat. Ar trebui să învăţăm de la evrei, un popor instruit care a dat mulţi laureaţi ai Premiului Nobel din diverse domenii - ceea ce nu este deloc întâmplător. Iar acest popor ştie să-şi apere interesele ca nimeni altul, după cum a dovedit-o de-a lungul istoriei sale. Eu, care am rădăcinile în Banat, am avut colegi evrei şi am putut constata că erau oameni desebiţi, oneşti, deştepţi, cu deosebit spirit practic. Pentru mine, educaţia a fost şi a rămas cel mai important lucru!", a concluzionat Doru Dinu Glăvan.
Două cărţi de învăţătură...
Demn de remarcat, fie şi pentru că este mai puţin obişnuit, a fost faptul că toţi participanţii la eveniment au primit gratuit cele două cărţi prezentate de către d-na Elena Chiriţă. Este vorba despre cea semnată de dumneaei - "HOLOCAUST - Destine la răscruce" şi despre "Fără Odihnă", autori Hillo Osfeld şi Trudy Osfeld de Bendayan, tată şi fiică, mărturie avizată despre lagărele de concentrare naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cele două volume au o legătură sufletească indiscutabilă, şi nu numai pentru că vorbesc despre o temă comună, ci pentru că "Destine la răscruce" se constituie într-o confesiune a experienţelor traumatizante prin care a trecut Trudy Osfeld în timpul Holocaustului şi ceea ce a urmat pentru supravieţuitori. Iar "Fără Odihnă", versiunea în limba română, este povestea încercărilor aproape disperate, dar încununate de reuşită ale unor oameni scăpaţi din infernul lagărelor morţii de a-şi construi un viitor în care să uite trecutul. Cele două volume sunt - dacă vreţi - poveşti adevărate despre izbânda vieţii asupra morţii şi o negare fără echivoc a destinelor prestabilite, într-un cuvânt - se constituie ca nişte cărţi de învăţătură pentru generaţiile viitoare. Elena Chiriţă a mărturisit emoţionată că i-a cunoscut pe eroii despre care am făcut vorbire în America de Sud, unde soţul dumneaei era ambasador. Şi a regretat că Hillo Osfeld, care-şi reconstruise existenţa departe de locurile natale din Europa şi la fel de departe şi de Israel, n-a mai apucat să-şi izbândească visul de a reveni în România. Şi nici măcar să vadă cartea pe care o scrisese cu fiica sa, plecând la cele veşnice înainte de apariţia ei...
Premierea merituoşilor
După cum v-am spus, concursul cu tema "Educaţie pentru toleranţă" lansat în urmă cu câţiva ani, graţie temei incitante pentru tânăra generaţie, a condus la descoperirea unor talente şi la evidenţierea unor şcoli şi licee care au cultivat performanţa în domeniu. După o selecţie riguroasă, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a acordat Diplome de Excelenţă, Diplome de Onoare şi Diplome de Merit profesorilor, elevilor argeşeni participanţi la Concursul Naţional "Memoria Holocaustului" - etapa judeţeană, ediţia 2018, dar şi unor personalităţi publice. Diplomele au fost înmânate de Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR, de d-na Elena Chiriţă şi de Doru Bobi, redactorul şef al cotidianului ARGEŞ EXPRES. Seria premierilor s-a deschis prin Diplomele de Merit acordate pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş şi pentru următoarele şcoli din judeţul Argeş: Colegiul Naţional "I.C. Brătianu" - Piteşti; Liceul Teoretic "Ion Cantazuzino" - Piteşti; Şcoala Gimnazială "Ion Pillat" - Piteşti. Şcoala Gimnazială Bălileşti; Şcoala Gimnazială "Negru Vodă" - Piteşti; Liceul Teoretic "Iulia Zamfirescu" - Mioveni; Colegiul Naţional "Zinca Golescu" - Piteşti; Liceul Teoretic "Ion Mihalache" - Topoloveni; Şcoala Gimnazială "Mihai Eminescu" - Piteşti; Şcoala Gimnazială "Vintilă Brătianu" - Ştefăneşti; Colegiul Tehnic "Costin D. Neniţescu" - Piteşti.
Din păcate, nicio şcoală din municipiul Curtea de Argeş nu a participat până acum la Concursul Naţional "Memoria Holocaustului", deşi în oraşul nostru sunt profesori buni de Istorie care ar fi putut să-i încurajeze pe elevi să fie prezenţi la această competiţie şcolară. Remarca redactorului şef de la singurul cotidian local pe această temă şi interpelarea primarului Panţurescu a fost blocată de un profesor localnic, care a încercat să abată atenţia de la tema discuţiei invocând bunele rezultate de la olimpiadele şcolare de Istorie. Numai că se viza strict concursul despre Holocaust!...
Unităţilor şcolare li s-au alăturat eroii principali - elevii care au fost premiaţi - şi dintre care merită să-i amintim pe: Bogdan Traian Mănăloaia, Andreea Bianca Bălăşoiu, Măriuca Marinescu, Iulia Manda, Alexandru Ionuţ Săvulescu, Petruţa Naicu şi Evelina Dobre. N-au fost neglijaţi nici profesorii care i-au pregătit pentru performanţe: Bianca Oproiu, Paul Bădiţă (fost inspector şcolar), Mihaela Olteanu, Marius Cristian Balea şi Nina Ulmeanu. Diplome de Onoare au primit Gabriel Botescu, Daniela Tănase, Iuliana Burcea, Mariana Turian, Dragoş Vrânceanu, Olimpia Florea şi Daniel Serafimescu. Ultimii premiaţi, dar nu cei din urmă în ordinea importanţei, au fost Dumitru Tudosoiu, inspectorul general şcolar din judeţul Argeş - "in absentia", Elena Ştefănică, adjunctul său şi gazda Ştefan Dumitrache.
Toţi participanţii au primit cărţi în dar
În cadrul evenimentului care a fost practic un simpozion, jurnalista Elena Chiriţă - premiată cu Diploma de Excelenţă UZPR 2013 pentru carte-document - şi-a prezentat, după cum spuneam excelenta producţie literară, "Holocaust. Destine la răscruce". De asemenea, a prezentat şi versiunea în limba română a cărţii "Fără Odihnă" scrisă de Hillo Ostfeld - supravieţuitor al Holocaustului (evreu originar din România, emigrat în Venezuela, decedat la 1 februarie 2018). Toţi participanţii la simpozion au primit în dar câte un exemplar din cele cele două titluri de carte. Jurnalista şi scriitoarea Elena Chiriţă a fost iniţiatoarea şi coordonatoarea acestui proiect de educaţie civică, un proiect în premieră nu numai pentru judeţul Argeş, ci, credem, fără să greşim, în premieră şi pentru România, deoarece este pentru prima oară când profesori şi elevi sunt premiaţi de o organizaţie a jurnaliştilor, cu atât mai mult acum când vorbim despre Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Faptul că jurnaliştii, prin informaţia diseminată prin ziare, reviste, posturi de radio şi TV contribuie şi la educaţia tinerei generaţii este un truism, oricât de greu le-ar veni unora sau altora să accepte! La final, Elena Chiriţă a oferit participanţilor autografe pe cartea sa, marcând astfel evenimentul.
Rezoluţiile ONU
Poate nu este lipsit de importanţă să menţionăm că ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, urmare a Rezoluţiei 60/7, adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/255, adoptată la 26 ianuarie 2007, condamnă - de asemenea - orice negare a Holocaustului şi îndeamnă toate statele membre să respingă fără rezerve astfel de tendinţe condamnabile. La Curtea de Argeş, vineri, s-a discutat deschis despre existenţa Holocaustului, o nenorocire de care ar trebui să se ruşineze întreaga lume, dar şi despre necesitatea de a continua generoasa iniţiativă a concursului naţional pe această temă. Iar tot ceea ce s-a întâmplat la simpozionul din 29 martie, de la Curtea de Argeş, poate sluji drept model şi pentru alte comunităţi locale cu pretenţii mult mai mari. Dar care nu au - din păcate pentru ele - oameni precum Elena Chiriţă...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
