Ministrul Anton Anton, în timpul vizitei la Vidraru: "În termen de o lună se va da startul procedurilor de retehnologizare a centralei!"
Barajul Vidraru, capodoperă a ingineriei româneşti, a fost proiectat de prof. Radu Prişcu, reprezentând, la vremea la care era pus în funcţiune (1966), o premieră impresionantă. Amenajarea este formată dintr-o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducţiune, o centrală subterană şi o galerie de fugă, întregul ansambul urmând ideile unui concept modern. Finalizat în perioada 18 octombrie 1963 - decembrie 1965, Barajul Vidraru a presupus forarea a 42 km de galerii subterane, 1.668.000 mc excavaţii de rocă şi 929.000 mc de beton. Are înălţimea de 166,60 m, lungimea la coronament de 307 m, înălţime la bază de 25 m şi înălţimea la coronament de 6 m, fiind format din 22 blocuri de beton, cu câte o lăţime de 14 m fiecare. Barajul zăgăzuieşte apele dintr-un bazin hidrografic imens, care se întinde pe 745 kmp, fiind un lac cu un volum brut de 450 milioane mc şi un volum de 409 milioane mc. Având o lungime de 14 km şi o suprafaţă desfăşurată de 170 ha, Vidraru este al doilea lac din ţară ca volum - dintre lacurile de pe râurile interioare - după Izvorul Muntelui, care deserveşte centrala de la Bicaz, cu un volum de 1,1 miliarde mc. Lacul captează mai multe bazine hidrografice, dar cel mai mare aport îl aduce râul Argeş - 7,5 mc/sec - şi încă 10 mc/sec - râurile Doamnei şi Vâlsan. Debitul mediu cumulat este de 19,7 mc/sec. Aducţiunea principală înseamnă un tunel prin inima muntelui, pe lungime de 2.130 m şi cu un diametru de 5,15 m, care tranzitează apa cu un debit de 90 mc/sec, cu o viteză de curgere de 4 mc/sec şi o presiune de 12 atmosfere. Un element absolut în premieră pentru România este conducta forţată: un puţ forţat, în plan vertical, subteran, în inima muntelui, cu o adâncime de 183 m şi diametrul de 4,10 m, care rezistă la presiuni între 16 şi 36 atmosfere şi are o cămăşuială dublă, atât exterioară, cât şi interioară, rezistentă la presiuni fenomenale. Un alt lucru unic al barajului este castelul de echilibru, de 145 m înălţime şi cu diametrul de 7 m, având rolul de a prelua oscilaţiile apei în momentele de oprire sau pornire a agregatelor. De asemenea, sala maşinilor este situată la 104 m sub albia râului Argeş şi reprezintă o cavernă cu o lungime de 67,80 m, înălţime de 31,70 m şi lăţime de 16,70 m, care adăposteşte nişte bijuterii de grupuri livrate de Întreprinderea Skoda din Cehoslovacia la acea vreme. Centrala hidroenergetică are o putere totală de 647,65 MW, 220 MW putere instalată şi produce o energie anuală într-un an hidraulic mediu de 1,3 miliarde de KW/h. Cele 4 turbine şi 7 transformatoare asigură o producţie de energie într-un an hidrologic mediu de 400 GW/h/an. Centrala valorifică potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime (Cumpăna-Oeşti), cu o cădere totală de 324 m. Barajul Vidraru este atât de bine consolidat încât nici chiar cutremurul din anul 1977 nu i-a provocat vreo fisură, rezistenţa sa de peste 50 de ani fiind o dovadă certă a calităţii şcolii de hidroenergetică din ţara noastră. Investiţia totală a fost de 1,47 miliarde de lei la nivelul anului 1966, fiind amortizată în 28 de ani.
Tehnologie funcţională, dar - totuşi - depăşită...
Luni, ministrul Energiei, Anton Anton şi secretarul de stat Robert Tudorache au vizitat Hidrocentrala Vidraru, prilej cu care au anunţat că se va relansa procedura de modernizare a acestui obiectiv energetic. La întâlnire au fost prezenţi atât directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, cât şi directorul Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş, Georgian Mitrofan (care pe 9 martie împlineşte 1 an de la învestirea în această funcţie). Fiind vorba despre o vizită de lucru, delegaţia a coborât în subteran, acolo unde ministrul a analizat starea actuală a ansamblului tehnologic de care dispune în prezent hidrocentrala. Oficialul, specialist în materie de maşini hidraulice, a remarcat faptul că tehnologiile actuale care sunt folosite la Vidraru au rămas aceleaşi cu care centrala a fost dotată la începuturile ei, ceea ce presupune că, deşi încă se prezintă într-o stare acceptabilă de funcţionare, sunt totuşi depăşite...
Aşa cum se ştie, retehnologizarea a trecut deja prin două eşecuri din cauza licitaţiilor - mai precis, n-au prea existat doritori (la prima, 4 participanţi, la a doua - doar 2)!... Tocmai de aceea, Anton Anton a declarat că se va renunţa la această practică şi se va aborda aceea a dialogului competitiv, o procedură nouă, care a fost introdusă şi reglementată prin Legea 98/2016 şi presupune realizarea de achiziţii publice prin publicarea pe SEAP a unui anunţ de participare. În fond, este vorba tot despre o licitaţie, doar că va fi bazată pe cerere de ofertă. "Vidraru stagnează din cauza licitaţiilor! Nu este o chestie care să aştepte la nesfârşit... Trebuie retehnologizată şi trebuie schimbată partea de licitaţie cu o procedură mai flexibilă. De aceea avem în vedere dialogul competitiv, care va începe, conform promisiunilor ferme pe care le am, peste o lună!", a punctat ministrul. Prin urmare, prin aprilie, Hidroelectrica va trebui să demareze procedurile de retehnologizare a Centralei Vidraru, iar valoarea estimativă a contractului atinge 82 milioane de euro. Scopul investiţiei este acela de a creşte puterea activă a hidroagregatelor, de la 55 MW la cel puţin 58,80 MW, urmărindu-se totodată reducerea intervenţiilor de mentenanţă şi crearea unui mediu de exploatare mult mai sigur. Procesul de retehnologizare este însă mult mai vast, căci va cuprinde şi staţia de transformare, împreună cu sistemele de automatizări.
"Un preţ corect pentru consumatorul final"
Hidroelectrica este, la ora actuală, cel mai mare producător de electricitate din ţară şi, din punct de vedere al investiţiilor, îşi elaborase în 2018 planul pe următorii 5 ani, la valoarea de 5 miliarde de lei. Numai că, după apariţia O.U.G. nr. 114/2018, care introduce, de la 1 martie anul acesta, tariful reglementat şi taxa pe cifra de afaceri de 2%, compania a recurs la o revizuire. Cu toate acestea, directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a precizat: "Nu ne afectează drastic taxa de 2%, însă ne interesează cota de reglementare pe care o vom primi de la ANRE şi influenţa acesteia în cash-flow-ul companiei. În funcţie de aceste analize, finalizate deja, am ajuns la concluzia că vom merge înainte cu investiţiile anunţate. Discuţiile de săptămâna trecută de la Senat au fost extrem de încurajatoare şi au presupus puncte de vedere din partea tuturor participanţilor de pe piaţa de energie. Suntem optimişti că, până la urmă, această ordonanţă îşi va atinge scopul, acela de a stabili un preţ corect la consumatorul final, cu impact minim în privinţa a tot ceea ce înseamnă activitatea Hidroelectrica. Ca atare, în scurt timp vom relua procedura de avizare, corectată, în funcţie de cota pe care anul acesta o vom primi de la ANRE, şi mergem înainte, fără să facem rabat de la investiţiile pe care deja le avem în derulare. Din păcate, cele două proceduri de achiziţii de până acuma s-au încheiat fără a se putea stabili un câştigător. Ofertele au fost neconforme şi vom încerca, aşa cum a punctat şi domnul ministru, o flexibilizare a procedurii, astfel încât să lăsăm posibilitatea ofertanţilor să vină cu soluţii tehnice inovative. Încercăm să mărim concurenţa, iar rezultatul să fie unul fericit. În acelaşi timp, sub nicio formă nu vom face rabat de la exigenţele tehnice! După cum se ştie, avem în Hidroelectrica şi retehnologizări de succes, dar şi unele încheiate cu nesfârşite arbitraje, ceea ce nu ne dorim să se repete".
Prin urmare, în 2019 se va semna contractul şi, odată rezolvat acest aspect, se va moderniza câte un grup anual, astfel încât producţia de energie electrică să fie cât mai puţin afectată sau chiar deloc, în funcţie de coeficientul de hidraulicitate pe care îl va avea centrala. "Vom relua şi investiţii mai vechi ce au fost suspendate în perioada de insolvenţă... Puterea pe grup va creşte, dar nu per total centrală, fiindcă presupune alte lucruri...", a adăugat Bogdan Badea. Întrucât, în 2018, Hidroelectrica s-a bucurat de un profit estimat de 1,5 miliarde de lei vechi (luând în calcul cifra de afaceri de 4,2 miliarde), ministrul Anton Anton a încheiat prin a sublinia faptul că un aspect deosebit de important al retehnologizării este şi creşterea competitivităţii.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
