Editorial LA ŢINTĂ - "Ciclonul Klaus va lovi România!"

Asta anunţau unele posturi TV tocmai în ziua Micii Uniri. În primul moment am bănuit că era o glumă de prost gust. Pe urmă am fost tentat să cred că unii că ne luau pe toţi de proşti. Păi, da, dacă tocmai acum, după mai bine de patru ani, descopereau asta, după ce ciclonul se împământenise deja!... Le-am acordat totuşi circumstanţe atenuante Orb(an)ilor, pentru că n-aveau interesul să recunoască adevărul cu pricina. Cât despre proşti, prefer să nu mă pronunţ. Şi asta pentru că rămân convins că numai un actor deştept poate juca perfect rolul de prost. Cabotinii din politica mioritică nu trebuie să se chinuie prea mult ca să fie convingători. Lor le reuşeşte din prima şi trebuie trataţi după cum merită. Iar când vestea vine în completarea alteia, despre intenţia Laurei Codruţa Kovesi de a candida la şefia Parchetului European, încep să se clarifice unele lucruri. De genul băjenirii lui Liviu şi Irinei, pe modelul biblic al vremurilor lui Irod Antipa, prin deşerturile arabe transformate în paradis. Şi nu pentru ca dumnealui să se taie împrejur şi să-şi pună turban de proprietar de harem. Pentru că dacă i-ar trăzni aşa ceva prin minte, stăpâna inimii lui ar putea prelua scula Lorenei Bobbit, ca să-l facă soprană...
Mărturisesc că atunci când am un pic de timp de risipit, mă mai minunez urmărind taclalele televizate. Dar cel mai tare mă amuză cele politice. Nu de alta, dar în domeniul ăsta întâlneşti cei mai mulţi "nedeştepţi". Sau, dacă preferaţi, tipi săraci cu duhul, cărora travestiţii duhovnici şmecheri le promit împărăţia cerurilor, cu dărnicia celor ce n-au de unde da. Făgăduielile astea fără acoperire sunt înghiţite dintotdeauna cu lăcomie de disperaţii care nu prea mai au la ce să spere.
Ca să înţelegem cum devine "cestiunea", ar trebui să pornim de la recunoaşterea faptului că toţi jucăm un rol pe scena vieţii. Din păcate, doar puţini sunt cei capabili să-şi scrie singuri scenariile măcar. Spun asta pentru că regiile le fac alţii - în majoritatea cazurilor - chiar dacă excepţiile cică întăresc regula. Dar chiar şi aşa poţi să te rătăceşti prin meandrele paradoxurilor. Mie mi-e greu să înţeleg ce leucă l-a lovit în ţeastă pe "premierul zero", care ne-a scos din cap pentru mulţi ani de-aici înainte ideea guvernului format din tehnocraţi. Dacian Cioloş dă semne că a fost luat pe sus de ciclonul din titlu. Şi, mai nou, fie i s-a impus, fie i s-a pus pata să joace rolul lui Iohannis. Numai că actualul preşedinte de la Cotroceni, navetistul de weekend pe Valea Oltului spre Sibiu, este dacă nu inimitabil, cel puţin peste posibilităţile ambiţiosului. Şi aici nu este vorba strict despre înălţime sau despre faptul că franceza lui Dacian nu poate substitui germana lui Klaus, oricât de apăsat s-ar pupa pe mâncătoare Macron cu Merkel, ca să crape de invidie May! În lumea noastră "microbalcanică", chiar şi pupăturile politice se fac pe ascuns, la modul pervers-levantin, cu trimitere spre amorul bizantin. Acum n-aş băga eu mâna în foc pentru cine şi cui i-o "trage", acolo, în lumea lor "macroeuropeană" în care noi n-avem dreptul decât să tragem cu ochiul pe gaura cheii sau din pragul dependinţelor. Dar cred cu tărie în concubinajele din interes care-l ţin pe ALDE-Tăriceanu lipit ca marca de scrisoare de PSDragnea. Şi asta pentru că măcar dintr-o parte sună al dracului de tare a ghiorăitură de maţe fripte!... Care nu estompează comedia erorilor şi cinismul lui "Călin - file din poveste". Cel ce se laudă cui are urechi să-l audă şi interes să-l creadă că ar fi ultimul liberal autentic. Pentru alţii rămâne un caz patologic de confuzie doctrinară cât timp conduce un partid care pe plan european este de stânga. Dar care pe plan mioritic este o caricatură sau un mutant al fratelui mai mare. Este ştiut că actualul partener de guvernare al lui Dragnea i-a rezistat nişte ani lui Băsescu, rămânând premier, doar pentru că i-a ţinut spatele PSD-ul. Pentru unii, don Călin a fost cu adevărat Tăricean doar atunci când s-a dus cu căciula-n mână la Ponta, cerându-i să-i dea masă şi casă. În schimb, i-a promis că va sparge PNL-ul în bucăţele şi va pune în loc o făcătură proprie. N-a reuşit cu liberalii, dar s-a cocoţat în fruntea Senatului, l-a abandonat pe Victoraş şi s-a lăsat înfiat de Livache. Pe care-l va da tribut, la o adică, celui ce i-ar oferi ceea ce şi-ar dori, că doar o viaţă are omul şi multe guri şi găuri de astupat, ce mama dracului! Deocamdată plusează pe cartea urmaşului Brătienilor, ca să ciugulească din voturile liberalilor şi să menţină zestrea guvernării, fără de care ar rămâne de căruţă. Şi l-ar lăsa pe vechiul său tovarăş de drum, Relu Meleşcanu, orfan de funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, sinecură pentru care unchiaşul s-ar lepăda de postul de şef la Externe. Păi, ce, puţin ar fi să sărbătorească "tătăiţul" centenarul acolo, jucându-se cu biluţele înconjurat de ceva prospeţime a tinereţii, pe post de copii de mingi?...
Dar până una-alta, cel mai tare partid politic de pe meleagurile carpato-danubiano-pontice intră în zodia nunţilor, semn că i se fâlfâie de ciclonul Klaus. Lia Olguţa Vasilescu cică se leagă cu cununie de Claudiu Manda. E un fel de a spune, dar cu acte-n regulă. Asta ca să moară Klaus-Werner ce nu se sperie de diferenţa de vârstă şi o urcă oficial pe tronul inimii lui. Pe româneşte, onorabilul va capitula necondiţionat! Deci nu mai contează ce nume va purta noua familie sau dacă în casă găina va cânta cocoşeşte - pentru că "mami" merită un pic de respect, nu-i aşa?... Apoi să nu uităm că dumnealui e mare şef la Comisia de control a SRI, astfel că poate fi şi sub acoperire, adică "undercover". Pardon, scuzaţi, bonsoir, că d-na Olguţa "parleşte franţozăşte, muică dragă, mânca-ţi-aş ochii neică Claudiule"! Tot aşa cum "şpicuia" prin Vestul Sălbatic engleza de baltă Mircea Diaconu, la comanda lui Ilarion Ciobanu - fie iertat! Musceleanul e mare performer, deoarece s-a ales senator în 2008 fără să participe la campania electorală, în care a fost reprezentat de Nichita Sandu. Pe care destul de repede l-a şi uitat, aşa cum se cuvine atunci când cineva te îndatorează atât de mult încât nu-i poţi întoarce nici măcar dobânda. Deci, firesc este să-l treci pe alt tabel, botezat pomelnic, dar neplătit la popă spre "cetire".
Ptiu, bătu-ne-ar norocul, că ne luarăm cu vorba şi era cât pe ce să trecem cu vederea prestaţiile miniştrilor noştri în frunte cu premierul Viorica Dăncilă pe la Consiliul Europei. Acolo, s-au remarcat - după posibilităţi - Eugen Teodorovici, specialistul nostru în finanţe, despre care unii zic că ar fi fost curat varză de Bruxelles, dar mai ales Tudorel Toader. "Ministrul somnifer" i-a lăsat mască pe eurodeputaţi cu explicaţiile despre necesitatea promovării recursului compensatoriu, motivat de faptul că Monica Macovei făcuse harcea-parcea, în timpul mandatelor lui Băsescu, legile după care se împarte dreptatea la noi. Deşi este susţinut de ALDE, ministrul Justiţiei dă semne tot mai sigure că acţionează ca un pistol T.T. al PSD-ului. Mai nou a anunţat şi că vrea să promoveze o lege prin care să fie pedepsiţi demnitarii ce vorbesc România de rău la Bruxelles. Curajos neica Tudorel, dacă s-a gândit la Iohannis, Macovei şi cei ca ei, dar se fereşte ca dracu' de tămâie să se atingă de cei care siluesc la nivel înalt limba română. Poate că în mintea dumnealui, aceia care vorbesc prost româneşte, dacă se descurcă onorabil în ungureşte sau n-au ceva împotrivă să ungă graiul celei mai gălăgioase minorităţi cu rangul de limbă oficială a statului român, n-ar fi nici măcar de blamat. Şi asta pentru că am avut nişte "tălâmbi" pe care i-am dus pe poziţii nemeritate şi care i-au uns ca miniştri la Sănătate şi Cultură în ţara urmaşilor lui Decebal şi Traian pe nişte descendenţi ai lui Atilla. Halal să ne fie şi să ne ferească Dumnezeu să ne mai lovească şi ciclonul Orban, pentru că atunci viktor(ia) duşmanilor neamului nostru ar fi completă!
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
