Instituţiile europene - pe înţelesul tuturor
Nu există vreo zi sau vreun jurnal de ştiri în care să nu auzim vorbindu-se despre Uniunea Europeană, Parlamentul European, Bruxelles, Strasbourg, Consiliul European, Comisia Europeană... Câţi dintre dumneavoastră ştiţi însă cum a apărut Uniunea Europeană, care sunt rolurile Parlamentului European sau ce atribuţii are Consiliul European? Cert este că, anul acesta - un an în care, în ţară, politicienii Puterii le spun românilor că interesul naţional vine înaintea apartenenţei europene - încrederea românilor în UE a crescut cu zece procente. Este o creştere importantă, mai ales că vine înaintea scrutinului pentru Parlamentul European din 2019. Cel mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European confirmă creşterea constantă a sprijinului românilor faţă de UE.
Astfel, 71% dintre români (61% în octombrie 2017) consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma calităţii de membră a UE. Datele studiului mai relevă faptul că 59% dintre români sunt de părere că apartenenţa României la Uniunea Europeană este un lucru bun, o creştere importantă de 11 puncte procentuale faţă de nivelul de 48% înregistrat în octombrie 2017. Românii sunt şi printre cei mai optimişti în privinţa viitorului UE, 52% (faţă de 38% în octombrie 2017) consideră că lucrurile merg în direcţia bună în Uniune, în timp ce media europeană este de 32% (31% în octombrie 2017).
Uniunea Europeană - unitate în diversitate!
Uniunea Europeană este un parteneriat economic şi politic format din 28 de state europene membre. Aceasta a fost creată după Al Doilea Război Mondial pentru a încuraja cooperarea economică, principiul care stă la baza sa fiind că statele care întreţin relaţii comerciale unele cu celelalte devin interdependente din punct de vedere economic şi, astfel, mai predispuse să evite conflictele. UE este înfiinţată pe statul de drept: orice acţiune a sa se întemeiază pe tratate, care sunt convenite între statele membre. Uniunea Europeană acordă o atenţie deosebită menţinerii caracterului transparent şi democratic al instituţiilor sale. În UE locuiesc peste 510 milioane persoane, adică, aproximativ 7% din populaţia lumii. În prezent, UE este alcătuită din 28 de ţări şi are 24 de limbi oficiale. Aţi auzit vreodată sintagma "Unitate în diversitate?" Ei bine, ea constituie motto-ul UE şi transmite ideea de bază a valorilor europene. Deşi fiecare ţară din UE are propria cultură, limbă şi tradiţie, toate statele împărtăşesc aceleaşi valori comune şi trebuie să le respecte dacă doresc să facă parte din Uniunea Europeană. Valoarea fundamentală care uneşte toate statele membre este DEMOCRAŢIA. Celelalte valori ale UE sunt: libertatea, egalitatea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin unor grupuri minoritare. Aceste valori sunt prevăzute într-un important text juridic, denumit TRATAT, pe care toate statele membre l-au aprobat şi trebuie să-l respecte. Cel mai recent tratat este cel de la Lisabona, semnat în capitala Portugaliei în anul 2007. Cea mai mare ţară din UE este Germania, care are în jur de 82 milioane de locuitori, iar cea mai mică este Malta, cu 400.000 locuitori. Steagul Europei este alcătuit din 12 stele aurii pe fundal albastru. A fost adoptat în 1984 de Uniunea Europeană (care pe atunci purta numele de "Comunitatea Economică Europeană"), iar acum este arborat asupra parlamentelor, a clădirilor administrative, a parcurilor şi a monumentelor din întreaga Europă. Stelele simbolizează popoarele Europei, iar cercul reprezintă uniunea acestora.
Cum a apărut Uniunea Europeană
După Al Doilea Război Mondial, între 1945 şi 1950, câţiva politicieni europeni, printre care Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi şi Winston Churchill, au început procesul de creare a Uniunii Europene în care trăim în prezent. La 9 mai 1950, Robert Schuman (ministrul francez al Afacerilor Externe din acea vreme) a propus ca producţia de cărbune şi oţel - materiile prime care erau utilizate în pregătirile de război - să fie gestionată în comun, pentru ca nicio ţară să nu se poată înarma în secret împotriva celorlalte. În acele vremuri, cărbunele îndeplinea rolul pe care îl au în zilele noastre petrolul şi gazele naturale, fiind cea mai importantă sursă de energie disponibilă. În 1952 a fost instituită Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, care stă la originea actualei Uniuni Europene, fiind fondată de şase ţări învecinate: Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Câţiva ani mai târziu, cele şase ţări fondatoare au decis să-şi extindă cooperarea şi la alte sectoare economice. În 1957 s-a semnat Tratatul de la Roma, prin care s-a instituit Comunitatea Economică Europeană. Ostilitatea reciprocă a fost înlocuită de cooperare, iar aceasta s-a bucurat de un succes ieşit din comun. Comunitatea Economică Europeană a făcut paşi mari din punct de vedere economic. Nu este de mirare că, de-a lungul timpului, tot mai multe state au solicitat să i se alăture. În 1973 au aderat la UE Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit. În 1981 a fost rândul Greciei, urmată de Portugalia şi Spania, în 1986. Austria, Finlanda şi Suedia s-au alăturat Uniunii Europene în 1995, numărul membrilor ajungând astfel la 15. În 2004 au aderat la UE opt ţări din Europa Centrală şi de Est: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. În acelaşi an au devenit membre şi insulele mediteraneene Cipru şi Malta. 2007 a fost anul în care ţara noastră a aderat la UE, dar şi vecinii bulgari. Croaţia a devenit cel de-al 28-lea membru al UE în 2013. Aderarea noilor membri la UE a contribuit la menţinerea păcii şi stabilităţii în Europa, precum şi la extinderea zonei de democraţie şi a pieţei unice. Orice membru nou trebuie să fie pregătit să semneze tratatele şi să adopte întregul corp de legi al Uniunii Europene.
Parlamentul European - vocea cetăţenilor!
Acestă instituţie reprezintă cetăţenii ţărilor UE, iar membrii săi sunt aleşi în mod direct o dată la 5 ani. Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în primăvara anului 2019. Dreptul de vot se acordă la vârsta de 18 ani în toate ţările UE, cu excepţia Austriei, unde se poate vota începând de la vârsta de 16 ani şi a Greciei, unde se poate vota de la 17 ani. Principalele reuniuni ale Parlamentului, cunoscute şi sub denumirea de "şedinţe plenare", au loc la Strasbourg (Franţa), de 12 ori pe an şi la Bruxelles (Belgia), de 5 ori pe an. Parlamentul are 751 de membri din toate ţările UE. În funcţie de dimensiune, ţările mai mari au mai mulţi reprezentanţi decât ţările mici. De exemplu, Germania, care are cea mai mare populaţie dintre ţările Uniunii, are 96 membri, în timp ce Estonia, Cipru, Luxemburg şi Malta au câte 6 reprezentanţi fiecare. Membri cu opinii politice similare lucrează împreună în cadrul unor grupuri politice, iar aceste grupuri nu se formează pe baza naţionalităţii! Parlamentul adoptă decizii privind legile europene, împreună cu Consiliul. Dacă Parlamentul şi Consiliul nu reuşesc să se pună de acord asupra unui act legislativ, nu va exista o lege nouă! Parlamentul alege Preşedintele Comisiei Europene şi aprobă cei 28 de membri ai Comisiei, în calitate de organ colegial. În plus, Parlamentul adoptă bugetul Uniunii Europene.
Comisia Europeană propune noi legi şi programe în interesul UE!
Înainte de a prezenta o propunere, Comisia solicită opinia parlamentelor naţionale, a guvernelor, a grupurilor de interese şi a experţilor, precum şi a publicului general, care este invitat să transmită observaţii online. Propunerile Comisiei sunt examinate în detaliu de Parlamentul European şi de Consiliu. Aceste două instituţii adoptă decizia finală cu privire la toate legile UE. Bineînţeles, ele pot modifica propunerile sau le pot respinge în întregime. Comisia Europeană este organul executiv al UE! Ea gestionează politicile şi bugetul Uniunii şi se asigură că statele membre pun în aplicare legislaţia UE în mod corect. Comisia Europeană este alcătuită din 28 membri, un preşedinte şi 27 comisari (inclusiv vicepreşedinţi). Există câte un comisar pentru fiecare fiecare ţară a Uniunii şi, ca şi preşedintele, sunt numiţi pe 5 ani. Comisarii nu reprezintă punctele de vedere ale ţărilor lor de origine, ci interesul comun al UE. Fiecare membru al Comisiei este responsabil cu un domeniu specific, de exemplu Energia, Economia sau Comerţul...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
