Cine mai face piaţa în stil clasic?
Creştinii ortodocşi au intrat de luni în Postul Paştelui, cea mai lungă şi mai aspră dintre cele 4 etape de restricţie alimentară (dar mai ales de cercetare spirituală) rânduite de Biserica Ortodoxă. Cei care se încumetă să-l ţină se vor transforma în această perioadă în mari consumatori de legume, fructe, nuci şi seminţe de toate felurile, ciuperci şi altele asemenea. În mod normal, pieţele ar trebui să fie luate cu asalt şi vânzările din acest sector să crească, însă lucrurile nu stau chiar aşa. În Piaţa Centrală din Curtea de Argeş bate vântul, şi la propriu şi la figurat, iar asta nu este o noutate. Lanţurile de supermarket-uri au explodat, culminându-se cu poziţionarea unuia chiar în apropierea pieţii, şi le-au luat maul comercianţilor de la tarabe, care deşi îndură cu un stoicism feroce frigul, la finalul multor zile se întorc pe la casele lor fără să fi produs măcar o leţcaie. Sunt destui care nu-şi scot nici banii pe transport şi, de-a lungul iernii (care, din fericire pentru ei, a fost mult mai blândă faţă de alţi ani), s-au văzut nevoiţi chiar să arunce din produse pentru că au degerat. Deşi ei se chinuie cu pături şi le mai iau şi acasă, fructele şi legumele sunt sensibile la ger şi, cum nici vânzare nu prea fac, se aleg cu mai multă pagubă decât profit. În hală ar trebui să fie măcar un pic mai cald, dar sticla şi acoperişul îi apără cel mult de intemperii pe bieţii pieţari, altfel fiind nevoiţi să se înfofolească mai abitir ca la Polul Nord pentru că, pe lângă frigul la fel de pişcător ca şi afară, se mai confruntă şi cu un "curent" crunt care le umflă gâturile şi urechile. "Stăm foarte bine cu frigul! Cum e afară, e şi aici! Aproape că stăm la tricou!...", a spus ironic unul dintre vânzătorii de brânzeturi. Şi tot sacrificiul lor este aproape în zadar...
"Ne omoară supermarket-urile!"
Merele au preţuri cuprinse între 2,5 şi 5 lei, în funcţie de calitate (dimensiuni, soi, aspect). Perele oscilează şi ele între 2,8 şi 4,5 lei, cele româneşti, de ţară. Şi varza variază între preţuri, căpăţânile mai mari fiind evaluate la 2,5 lei/kg, iar cele mai micuţe, cu 2 lei/kg. Cartofii se găsesc la preţuri cuprinse între 1,2 şi 1,5 lei/kg, ceapa se vinde cu 2 lei/kg, morcovul cu 3 lei/kg, fasolea cu 10 lei/kg, usturoiul cu 15 lei/kg, iar prunele uscate, cu 13 lei/kg. La capitolul "de import" se situează portocalele şi mandarinele, care concurază la preţ cu merele noastre şi pot fi găsite cu 4-6 lei/kg, iar bananele, cu 7 lei/kg. Roşiile au preţuri mai mari decât cele din supermarket-uri, adică se vând cu sume între 8 şi 10 lei/kg, în timp ce în marile magazine se găsesc cu 5-7 lei aceeaşi cantitate. Castraveţii sunt vânduţi cu 8 lei, preţ practicat şi de retaileri, iar ardeii variază între 10 şi 14 lei/kg. În fine, pentru că se apropie primăvara şi oamenii deja îşi fac planurile de grădinărit, în piaţă au răsărit grămezile de arpagic, cu un preţ de pornire de 6 lei/kg cel alb şi 8 lei/kg cel roşu. Comparativ cu anul trecut, pieţarii spun că vânzările au debutat prost în 2018. "Uneori facem 1 sau 2 lei pe zi... Ne omoară supermarket-urile, chiar vă rugăm să ne duceţi mai departe cuvântul! Se duc oamenii cu bonuri... La noi nu vin cu ele, se duc acolo şi iau de toate. Menţinem preţurile de ani de zile, chiar dacă facem naveta", ne-a declarat un producător din Ciofrângeni.
Potenţialii clienţi sunt acaparaţi de supermarket-urile mari, care oferă totul într-un singur loc, şi, pe deasupra, şi condiţii decente, cum ar fi căldură şi un coş de cumpărături. "Normal că omul preferă să meargă cu haina pe coş, relaxat, să cumpere fructe, legume şi lactate de la supermarket! Este mult mai comod şi nici nu este nevoit să îndure frigul ăsta. Dezavantajul e că noi avem mere, pere româneşti, prune uscate şi nuci din pomii noştri, ceaiuri de pe câmpurile noastre, ouă de casă, lapte şi brânzeturi din gospodăriile proprii, naturale, legumele în mare parte de la noi... Ce aduc unii dintre noi din altă parte sunt de solar, dar tot româneşti, şi probabil din acelea mai aduc şi magazinele mari. Dar oamenii nu se mai uită că merele pe care le iau de acolo sunt aduse din import, din Turcia, Albania sau Polonia. Nu mai au timp de pierdut prin pieţe, ci iau de acolo tot ce le trebuie şi se duc acasă încărcaţi! Asta în timp ce noi stăm în frig şi-i aşteptăm să vadă ce gust au merele adevărate, de la noi, de la Ciofrângeni, ce ouă bune, ce caşcaval se produce în zonele noastre...", ne-a declarat un vânzător înaintat în vârstă, care, în încheire, a făcut a lehamite din mână, semn că era resemnat oricum în legătură cu situaţia aceasta.
Dacă în hală e concentraţie mare de vânzători, afară, la tarabe, multe mese stau goale, iar unii dintre cei care vând în partea aceasta a pieţei stau numai câteva ore pe zi, dimineaţa, după care trag păturile peste produse şi pleacă. "Nu ştiu cât vom mai rezista! Şi chiriile sunt mari, plătim mereu la mese... Clienţii scad pe zi ce trece şi am făcut o comparaţie cu anul trecut, în urma căreia am constatat că nu mai facem vânzare nici pe jumătate. Eu sunt specializat pe fructe şi asta aduc mereu, dar oamenii nu vin să le caute pe astea naturale, se duc după oferte la supermarket. Doar cei tradiţionalişti mai caută fructe din grădinile noastre. La mere avem preţul mai mare decât anul trecut, pentru că n-au prea fost...", ne-a spus un comerciant de afară, printre puţinii pe care i-am găsit zilele trecute "la datorie" în acea zonă a pieţei.
Producătorii de lactate şi derivate tradiţionale din lapte sunt un pic mai câştigaţi
Cei de la raionul de lactate tremurau la unison cu vânzătorii de cartofi şi mere, de care sunt separaţi printr-un perete în mare parte din sticlă. E drept că supermarket-urile nu pot concura cu ei la oferta de produse tradiţionale, dar, cum oamenii se aprovizionează de la magazin cu majoritatea alimentelor necesare, aleg tot de acolo şi o brânză (deseori cu grăsimi vegetale hidrogenate), un lapte degresat-diluat, un caşcaval afumat sintetic sau altele asemenea. "Nu se compară brânza lor cu ale noastre!... Noi avem reţetele tradiţionale autentice, avem lapte de casă, pentru că suntem crescători de oi, de vaci. Gustul nu se regăseşte în produsele lor, n-au marfa noastră... şi de aceea pe noi ne mai caută oamenii, dar totul merge slăbuţ de tot, deşi am menţinut preţurile în ultima vreme...", a adăugat unul dintre producători. În această perioadă, deşi este post, se vinde mai bine brânza de burduf (35 lei/kg), urmată de cea de oaie - 25 lei/kg, caşcaval - 28 sau 26 lei/kg ("depinde cum te înţelegi cu clienţii"), telemea de vacă - 15 lei/kg, caş afumat - 16 lei/kg şi urdă - 20 de lei/kg. Laptele dulce se menţine la 3 lei/litru, preţ similar şi la cel bătut.
Pe de altă parte, clienţii cu care am stat de vorbă dau vina pe lipsa banilor. În special bătrânii susţin că ar cumpăra mai des din piaţă, mai ales fructe, însă pensiile sunt prea mici ca să-şi mai permită. "Merele nu ne ţin de foame, aşa că luăm ceva mai consistent ca să nu ne chirăie burţile. Iarna sunt multe de plătit, că nu putem sta în frig... Mai luăm o bucată de carne, mai luăm un cartof, o bucăţică de brânză şi încropim ceva de mâncare care să ne ţină sătui. Prea multe legume şi fructe nu luăm acum... Aşteptăm să vină căldura şi să se mai ieftinească", ne-a declarat o pensionară.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
