O campanie umanitară dusă la bun sfârşit cu responsabilitate: "Bucuria Crăciunului" pentru 180 de copii şi numeroase familii aflate în impas
În luna octombrie a anului de care tocmai ne-am despărţit, echipa formată din Mihai Cristian Niţescu, Luana Andreea Arsene şi subsemnata lansa cu timiditate în mediul online campania umanitară "Bucuria Crăciunului în Suflet de Copil". După experienţa din decembrie 2016 şi analizând rezultatul unor acţiuni similare desfăşurate şi cu prilejul Sărbătorilor Pascale din acelaşi an şi din cel care ne-a părăsit, iniţiatorul acestei mişcări - Cristi Niţescu - a ales să aibă încredere că există încă oameni caracterizaţi de o fire generoasă şi mânaţi de un spirit altruist care să-i determine să se implice activ în astfel de acţiuni, fără a le pune sub semnul întrebării şi fără a contesta bunele intenţii care stau la baza lor. Astfel, dacă în urmă cu un an reuşiserăm să ajungem cu daruri la aproximativ 80 de copii nevoiaşi sau cu diferite probleme de sănătate (plus alte familii cu situaţii materiale precare), pentru Crăciunul lui 2017 ne propuseserăm să mărim numărul de beneficiari la 100-120, în funcţie de donaţiile primite. Până una-alta, dat fiind că am pornit campania având ca avantaj un timp suficient pentru pregătirea ei, vestea despre ceea ce voiam să facem s-a răspândit rapid şi ne-am trezit asaltaţi de oameni dornici să se implice. Aşa că am tot mărit numărul beneficiarilor direct proporţional cu generozitatea lor şi, în final, ne-am oprit la 180! Startul l-a dat, ca de fiecare dată, colegul nostru Cristi Niţescu, punându-ne la dispoziţie o sumă suficientă pentru debutul campaniei încă din luna octombrie. La scurt timp, au început să sosească la sediul nostru oameni şi donaţii de toate felurile, de la articole vestimentare, la jucării, rechizite şi dulciuri şi n-au contenit să apară nici chiar cu o zi înainte de evenimentul nostru. S-au strâns, se înţelege, şi bani, iar suma finală s-a apropiat de 7.000 de lei. Tot ceea ce s-a primit a fost postat la zi pe pagina dedicată evenimentuluii nostru, tocmai pentru a se asigura transparenţa acţiunii. Singura problemă rămăsese spaţiul, atât în ceea ce privea desfăşurarea evenimentului propriu-zis, cât şi cel pentru depozitarea tuturor celor primite. În cele din urmă, soluţia salvatoare a venit din partea directorului Liceului Tehnologic Forestier, prof. dr. ing. Andrei Grigorescu fiind cel care ne-a pus la dispoziţie o încăpere, dar şi Sala de festivităţi a unităţii liceale pe care o administrează, pentru ziua cea mare.
Revenind puţin la detaliile din culisele acestui proiect al nostru, este drept că ne-am izbit şi de critici şi opinii acide, venite, fireşte, din partea acelora care oricum nu fac nimic pentru societatea în care trăiesc, fiindu-le mai comod să privească dezaprobator de pe margine şi să împroşte cu venin înspre cei care - de bine, de rău - mai mişcă un deget în favoarea semenilor. Am preferat să-i ignorăm şi să ne vedem de treabă cu acelaşi avânt! Aceasta cu atât mai mult cu cât ne ştiam cu conştiinţa împăcată, acţiunea noastră neavând vreun caracter politic ori religios, ci fiind un proiect de la suflet pentru suflet. Vorbim despre o muncă de echipă voluntară, unde au contat enorm o serie de aspecte ce impun sacrificii şi nu numai. S-a muncit mult, mai ales în luna decembrie, când ne apropiam cu paşi repezi de dezonodământul campaniei. Toate trebuiau planificate la liniuţă, cu atât mai mult cu cât ne-am dorit să fim organizaţi şi să nu avem surprize neplăcute. Şi da, a fost greu pentru cei care ne-am ocupat efectiv de campanie! Au fost multe zile pline, cu sute de drumuri, cu braţe lungite de atâta cărat, cu liste peste liste, cu sortări exhaustive de toate felurile şi cu un volum toropitor de emoţii. Aceasta fiindcă nu este deloc uşor să faci pachete - shoe-box - personalizate pentru 180 de copii!!! Fiindcă trebuie să menţionăm că listele cu beneficiarii noştri au conţinut şi date privitoare la vârstă, necesităţi şi mărimi de haine/încălţăminte, în aşa fel încât darurile pe care urmau să le primească să fie dedicate. Nu mai spunem că a fost o adevărată aventură să facem rost de cutii, dar asta este o altă poveste... În plus, am adăuga că fiecare copil a primit şi câte două plase cu dulciuri, fructe şi sucuri, iar în această privinţă ne-am străduit să punem produse de calitate, fără a ne zgârci la preţ. Totodată, am avut parte şi de un program artistic de excepţie, pe care-l datorăm celor trei "crai de la Răsărit" care ne-au adus regalurile lor: prof. Ion Gîrtonea, prof. Robert Sima şi prof. Cristi Matei. Copiii pe care aceşti dascăli minunaţi îi pregătesc au creat o atmosferă unică, festivă, de care ne-am bucurat cu toţii şi pentru care le adresăm calde mulţumiri!
Aşadar, în data de 23 decembrie am încheiat o campanie extraordinară cu o zi magică! Le mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi şi s-au implicat în acţiunea pe care am pornit-o timid şi care, în final, ne-a uimit şi unit pe toţi! În octombrie, când am dat startul campaniei, nu ne gândeam că vom ajunge la o asemenea anvergură, însă au avut grijă nişte oameni cu suflet mare ca mişcarea noastră să atingă noi culmi! Noi, cei trei care am dat startul, ne-am dorit să arătăm tuturor că, atâta vreme cât există voinţă, implicare şi solidaritate, putem fi cu toţii fericiţi şi uniţi de acelaşi sentiment nobil, biblic: iubirea faţă de aproape! Fără implicaţii politice sau de altă natură, pur şi simplu de la suflet pentru suflet, am încercat să punem pe roate planul nostru, fără a ne imagina că aveam să primim atât de multe răspunsuri pozitive în urma apelului pe care l-am lansat. Dumneavoastră, toţi cei care aţi donat pentru a fi părtaşi la fericirea unor copii care nu duc o viaţă tocmai uşoară, aţi dovedit că se poate! De la 100 de beneficiari propuşi am ajuns la aproape 180! Este, într-adevăr, meritul dumneavoastră şi vă asigurăm de toată recunoştinţa noastră. Copilaşii pe care am reuşit să-i facem fericiţi au simţit cu siguranţă o atingere de iubire şi prietenie în sufletele lor, dincolo de faptul că, pentru ei, Crăciunul a avut altă culoare! Mulţumim, totodată, şi prietenilor noştri din Germania care, la apelul lui Mihai, s-au mobilizat şi, printr-o minune, au ajuns în România aproximativ 90 de pachete din ţara de unde izvorăşte Dunărea, transportate de Mihai Nistorescu. Donaţii au sosit şi din Italia, Spania şi Anglia, aşa că, iată, vestea despre campania noastră a ajuns şi peste hotare. Pentru tot ceea ce am reuşit le suntem recunoscători următorilor sponsori: Mihai Cristian Niţescu, Renate Zickeli, Leonard Gheorghe, Alina Ducu, Crina Ştefănescu, Minodora, Andreea Dincuţă, Răzvan Costache, Simona Radu, fam. Molea, Marinela, Cristina Popescu, înv. Mihaela Ilina şi mai mulţi elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Corbeni, Ileana Păun, Laura Stănică, fam. Zlotea, Bianca Petria, fam. Soroiu, Luminiţa Vişoiu, Augustin Uţă, înv. Aurelia Cîrstea şi elevii din clasa a III-a A de la Şcoala Gimnazială "Mircea cel Bătrân", Adrian Butaru şi echipa de la CER Cleaning Karcher, înv. Adriana Diaconu şi elevii din clasa a III-a A de la Şcoala Gimnazială "Armand Călinescu", fam. Nicolae Niţescu, fam. Nicolae Spirescu, Maria Genaro, Renate Gräfen, Andy şi Dorothea Hartung, Heike Sussek, Heike Polcyn, Petra Meuer, Anja Pluymakers, Alina Soare, fam. Stoica, Mihai Nistorescu şi Dana Zafiu, Alexandru şi Corina Preda, Cristi Boncilă, Svetlana Gardt, Manuela Strejcek-Zeller, Selina Fuchs şi comunitatea Bisericii Evanghelice "New Time Alemanha" din Germania, Marian Burtoi, Gabriel Tuţă şi Mihai Falcovschi, Ligia Rădulescu, Roxana Căruntu, Georgiana Oprescu, Mihaela Lăzăroiu, Simona Morariu, Mădălina Ştefan, Elena Diaconu, Magazinul Bimbo, Ionică Bostan, Grădiniţa Oeşti, fam. Ion Oprescu, Ştefania Cătălina Crăciun, Maria Luisa Matei, Alin Marian Pârvulescu, Andreea şi Eliza, fam. Linţă, Nicoleta Andrei şi alţii, pe care, dacă i-am uitat, îi rugăm să ne ierte.
Totodată, Ziarul ARGEŞ EXPRES ne-a fost de mare ajutor în răspândirea veştilor, aşa că adresăm mulţumiri şi domnului director Ionel Tache (care ne-a asigurat şi transportul), precum şi colegilor mei, Mihai Cristian Bobi şi Doru Bobi. Mulţumim şi "cărăuşilor" Gabriel Dincuţă, Răzvan Mincu şi Mihai Dincuţă pentru actele de voluntariat! Nu în ultimul rând, mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a făcut parte de nişte oameni excepţionali ca dvs. şi că ne-a ţinut sănătoşi ca să putem duce la bun sfârşit promisiunea cu care am pornit la drum în luna octombrie. Daruri au ajuns la copii-cazuri sociale din cadrul asociaţiilor "Aripi de înger", "Lasă-mă să-ţi aud glasul" şi A.U.D.I., precum şi din cadrul mai multor unităţi de învăţământ, printre care elevi de la Liceul Tehnologic Forestier, de la Şcolile Gimnaziale "Mircea cel Bătrân", "Basarab I", "Prof. Dr. Vasile Vasilescu" şi altele.
Tot în ziua de 23 decembrie am ajuns cu donaţii la o bătrână ce locuieşte într-o odaie dărăpănată de pe str. Cuza Vodă. Tanti Oara a primit cam tot ce am considerat noi că ar trebui să aibă de Sărbători, de la alimente, la produse de igienă. De asemenea, datorită generozităţii echipei de la CER Cleaning Karcher, prin intermediul lui Adrian Butaru, cantităţi considerabile de mâncare au ajuns la 6 familii nevoiaşe ce locuiesc cu chirie pe str. Victoriei, într-un imobil de tip cămin. Ulterior campaniei, din donaţiile rămase am mai împărţit la alte familii ce întâmpină greutăţi materiale pe care noi le aveam în evidenţă (predominant haine, dar şi hrană), inclusiv mâncare pentru cei 10 unguri afectaţi de incendiul de zilele trecute. O altă serie de donaţii a fost redirecţionată către Adriana Andrei, o tânără implicată în acţiuni similare, care le-a distribuit, la rândul său, unor familii cu diferite nevoi materiale. Nu în ultimul rând, menţionăm că suma rămasă la finalul campaniei (aproximativ 2.000 de lei) se va îndrepta către noi cazuri sociale pe măsură ce vom identifica astfel de situaţii.
Înainte de încheiere, dorim să precizăm că bucuria împărţită cu aceşti 180 de copii şi cu restul familiilor beneficiare s-a revărsat şi asupra noastră. Toţi cei care am fost implicaţi am savurat din plin momentele acelea magice când mâinile tremurând de emoţii îmbrăţişau cu sete darurile, iar ochii sclipeau de fericire şi trădau o curiozitate greu de stăpânit. Am avut lângă noi copii care ardeau de nerăbdare şi ne întrebau când o să-i strigăm, copii care nu voiau să coboare de pe scenă până nu se asigurau că au primit şi frăţiorii lor daruri şi copii care au avut parte de cutii ce concurau serios la înălţime cu ei (nepreţuite clipe de uimire!). Până în aceste momente, am avut un feed-back pozitiv în ceea ce priveşte conţinutul pachetelor şi nu credem să existe cârtitori, întrucât putem spune - fără ezitare - că darurile au fost mai mult decât generoase!
Cât despre noi, dacă vom mai fi şi la anul pe aici, vom încerca să repetăm acţiunea...
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
