Cei 5 parteneri externi au desemnat ADES lider pentru implementarea Proiectului DECENT 

 

La sfârşitul săptămânii trecute vă informam că echipa Asociaţiei de Dezvoltare Economico-Socială (ADES) din Curtea de Argeş a fost gazda primei întâlniri transnaţionale a Proiectului DECENT - "Strategii digitale de îmbunătăţire a abilităţilor de bază în rândul adulţilor, o şansă pentru a lupta împotriva analfabetismului funcţional", număr 2017-1-RO01-KA204-037242. Proiectul în cauză a fost cel mai bine punctat între cele depuse la începutul anului la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale din România şi va fi implementat de ADES împreună cu 5 parteneri din tot atâtea ţări - Bulgaria, Cipru, Italia, Polonia şi Spania. Obiectivul urmărit este creşterea eficienţei combaterii analfabetismului funcţional în rândul a 890 persoane adulte cu nivel scăzut de calificare, expuse riscului de excludere socială în cele şase ţări, respectiv şomeri pe termen lung, săraci şi persoane slab educate. DECENT este finanţat prin Programul Erasmus+, Domeniul "Parteneriate strategice pentru educaţia adulţilor", cu suma de 200.826 euro, ce va fi alocată celor 6 parteneri amintiţi şi se adresează instituţiilor care au obiecte de activitate ce ţin de asistenţa socială sau de îngrijirea adulţilor, cărora le va pune la dispoziţie un set complex de instrumente utile pentru îndeplinirea obiectivelor fixate. La finalul reuniunii de la Curtea de Argeş am avut o scurtă discuţie cu d-na Anca Socolovshi, de la ADES, sufletul asociaţiei ce şi-a câştigat un binemeritat renume naţional şi internaţional prin proiectele promovate şi implementater de-a lungul anilor, prilej cu care am putut puncta concluziile acestei prime întâlniri.

- Cum caracterizaţi această primă întâlnire?

- După două zile, aş putea spune că a fost fructuoasă prin eficienţa atinsă, deoarece într-un timp relativ scurt, am realizat foarte multe: am discutat toate etapele proiectului şi metodologia de obţinere a rezultatelor planificate; am convenit asupra planurilor de management, de evaluare şi de asigurare a calităţii, de diseminare, precum şi asupra detaliilor financiare şi a regulilor ce trebuie respectate de toţi partenerii pentru a ne conforma cu cerinţele finanţatorului şi a asigura eficienţa acţiunilor proiectului.

- Care ar fi cel mai important rezultat al reuniunii de la Curtea de Argeş?

- Pentru noi, cel mai important rezultat al aceste prime întâlniri de proiect este constituirea unei echipe sudate şi eficiente a tuturor partenerilor, unită de dorinţa comună de a implementa cu succes acest proiect, dar şi să identifice alte posibile proiecte comune pentru care să obţină finanţare în viitor. Şi când spun acest lucru, mă gândesc la multitudinea de probleme cu care se confruntă oamenii din societatea contemporană, ce nu pot fi rezolvate numai cu bunăvoinţă şi prin metode empirice.

- Cum a fost receptat ADES de către partenerii străini?

- ADES, deşi este la primul proiect de tip ERASMUS+, are o experienţă de peste 30 de proiecte implementate cu finanţare de la Uniunea Europeană, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Ambasada Statelor Unite. Tocmai datorită acestei experienţe a fost desemnat ca lider de parteneriat de către cei 5 parteneri externi! Toti participanţii la acest proiect ne dorim să ne bucurăm din plin de o implemetare eficientă şi de succesul acestuia, pe care-l considerăm foarte important pentru fiecare dintre ţările noastre.

- S-a stabilit un plan de acţiune pentru perioada următoare?

- Bineînţeles: am convenit asupra planului de acţiune detaliat pentru următoarele luni, ne-am familiarizat cu Platforma de lucru AdminProject, pe care o vom folosi pentru a asigura un management eficient al proiectului. De asemenea, am stabilit şi data următoarei întâlniri transnaţionale, care se va desfăşura în februarie 2018, la Rzeszow-Polonia.

Impresii ale participanţilor: "Ne-am simţit toţi ca acasă!"

Participanţii la întâlnirea desfăşurată zilele trecute în Oraşul Regal Curtea de Argeş cu prilejul lansării Proiectului DECENT şi-au marcat prezenţa prin impresiile pe care le-au transmis organizatorilor. Vă prezentăm în continuare câteva dintre acestea:

"Sunt foarte fericit că fac parte din acest parteneriat. Proiectul DECENT atinge o parte foarte importantă a problemelor sociale pe care le reprezintă analfabetismul funcţional. Mulţumesc gazdelor noastre pentru această întâlnire foarte frumoasă şi eficientă." - Maciej Markowicz - CWEP (Centrul pentru Educaţie şi Sprijin pentru Antreprenoriat), Rzeszow, Polonia.

"Ne aşteptăm să realizăm în acest proiect un material foarte util, care poate fi folosit în viitor pentru a ajuta adulţii cu risc de excluziune socială să-şi îmbunătăţească situaţia." - Fabián Gómez - FYG CONSULTORES, Valencia, Spania.

"Întâlnirea a fost foarte bine pregătită de lideri. În afară de faptul că suntem cu toţii din ţări diferite, mulţumită echipei din România, toţi ne-am simţit ca acasă! Cu toţii am făcut o treabă excelentă şi aştept cu nerăbdare următoarele întâlniri şi mai multe proiecte." - Dominika Czapracka - FYG CONSULTORES, Valencia, Spania.

"Întâlnirea a fost o ocazie minunată de a planifica activităţile din următoarele luni. Cred că acest proiect ne va oferi cu siguranţă şansa de a avea un impact puternic în fiecare comunitate în care lucrăm." - Alberto Biondi - CSC (Centrul pentru Dezvoltare Creativă Danilo Dolci), Palermo, Italia.

"Întâlnire foarte fructuoasă şi un parteneriat minunat! Atmosferă de lucru foarte bună!" - Marta Orozco - CSC (Centrul pentru Dezvoltare Creativă Danilo Dolci), Palermo, Italia.

 

"Ideea proiectului este măreaţă şi reală. Partenerii sunt uimitori! Gazdele sunt foarte ospitaliere. Sunt sigură că în 2 ani vom avea nişte produse foarte bune. Şi lucrurile cele mai bune urmează să vină." - Rumyana Shalamanova - Znam i Moga Ltd. (Ştiu şi Pot Ltd.), Sofia, Bulgaria.

De ce este importantă scăderea analfabetismului funcţional?

Pe termen lung, analfabetismul funcţional produce o formă neaşteptată/perversă de discriminare. Pentru a lămuri despre este vorba, trebuie să aducem în discuţie un fenomen economic interesant ce poate fi observat în multe ţări dezvoltate - este vorba despre creşterea economică inclusivă. Aceasta are loc atunci când beneficiile aduse de un PIB în creştere sunt accesibile unui număr cât mai mare de angajaţi într-o proporţie comparabilă. Dacă o parte din forţa de lucru are un grad scăzut de calificare într-o ţară, atunci creşterile de venituri asociate unei creşteri oarecare a PIB-ului rămân nesemnificative în rândul acesteia şi sunt mult inferioare creşterilor de venituri înregistrate în rândul populaţiei calificate; de fapt, cea din urmă aduce o plus-valoare semnificativă în economie. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că, deşi PIB-ul a crescut continuu în România după 1990, nivelul de sărăcie n-a scăzut. Explicaţia este simplă: creşterea economică nefiind inclusivă, o bună parte dintre adulţi sunt doar slab calificaţi (sau unii chiar deloc), neavând astfel acces la locuri de muncă mai bine plătite. Rădăcinile acestei probleme sunt, evident, în sistemul de educaţie. Concluzionând, analfabetismul funcţional în rândul celor tineri este una dintre principalele cauze ale excluziunii economice în rândul populaţiei adulte.

O concentrare preponderent pe liceu sau învăţământul universitar nu rezolvă această problemă gravă. Este foarte greu să mai formezi o persoană în învăţământul secundar superior sau în cel terţiar dacă acestei persoane îi lipsesc abilităţi de bază, de care are nevoie chiar în procesul de calificare - cum ar fi să raţioneze rudimentar folosind selectiv o cantitate variabilă de informaţie. Or, asemenea abilităţi sunt formate în învăţământul primar şi gimnazial. Prin urmare, mulţi dintre ei rămân expuşi excluziunii economice chiar şi după terminarea unor programe de studiu de lungă durată în care statul investeşte sume mari.

Atunci când o bună parte a populaţiei angajate nu deţine abilităţi de bază, se ajunge ca în economie să se folosească tehnologii de producţie învechite sau să aibă o pondere mare ramuri cu un grad scăzut de tehnologizare, care nu cresc semnificativ productivitatea. 

În ultimii ani se poate observa că diferenţa economică între ţările bogate şi cele mai sărace se măreşte tot mai mult. Acest lucru arată că există o problemă tot mai gravă în ceea ce priveşte productivitatea muncii pentru ţări ca România. Pe scurt, România rămâne în urmă pentru că nu reuşeşte să îşi mărească semnificativ productivitatea. Iar pentru a remedia această problemă, simpla investiţie în noi tehnologii nu este suficientă. Atâta vreme cât forţa de lucru nu este educată astfel încât să poată asimila noi tehnologii, productivitatea economiei nu va creşte întrucât se vor găsi foarte greu angajaţi pentru asemenea locuri de muncă.

Creşterea economică este privită de multă vreme nu doar ca o chestiune ce ţine de capitalul fizic şi de randamentul forţei de muncă, ci şi ca una care ţine de inovaţie, mai ales tehnologică, şi de viteza de absorbţie a acesteia în interiorul societăţii. Economiile actuale depind tot mai mult de generarea de idei noi şi de capacitatea de a le valorifica. În ultimele decenii au apărut metodologii solide care permit studiul empiric al influenţei capitalului uman asupra PIB-ului unei ţări şi, implicit, asupra creşterii ei economice. 

Concluzia care reiese cu claritate din aplicarea sistematică a acestor metodologii (Mincer, Barro, Hanushek), atât în interpretări moderate, cât şi în interpretări optimiste ale ritmului de dezvoltare economică, este următoarea: economiile care investesc în capitalul uman (investiţia este, de fapt, în cunoaştere şi în dezvoltarea abilităţilor populaţiei) reuşesc să inoveze şi să absoarbă inovaţia într-un ritm mult mai accelerat decât economiile care nu o fac, ceea ce le ajută să-şi menţină pe termen lung un nivel ridicat al creşterii economice.

Scăderea analfabetismului funcţional ocupă locul al doilea în rândul priorităţilor pe educaţie ale Comisiei Europene. Trebuie amintit că media la nivelul ţărilor Uniunii Europene este acum de 20%, iar ţinta este ca analfabetismul funcţional să scadă la 15% în 2020. Din păcate, în România, analfabetismul funcţional depăşeşte 40%!

Sursa: "Scăderea analfabetismului funcţional - o posibilă prioritate strategică în educaţie" (CENTRUL DE EVALUARE ŞI ANALIZE EDUCAŢIONALE, Bucureşti)

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!