"Schimbarea începe cu tine!" - un proiect CĂLŢUN pentru formarea tinerilor
Marţi, elevii de la C.N.V.V. membri în clubul CĂLŢUN, coordonaţi de prof. Nicolae Lazăr (preşedintele asociaţiei), au desfăşurat o activitate înscrisă într-un proiect mai amplu, denumit "Schimbarea începe cu tine". Activităţile au toate legătură cu mediul înconjurător şi vin în sprijinul promovării unei conduite ecologice printre tineri, care să servească drept pildă şi pentru adulţi. Elevii implicaţi în aceste acţiuni spun că ideea a pornit de la faptul că oamenii zilelor noastre acordă prea puţin interes acestui aspect, iar rezultatul atitudinii lor se vede în poluarea excesivă şi în defrişările în masă. Concluzia clubului a fost că adulţii fie nu conştientizează efectele în timp ale acţiunilor lor, fie chiar nu le pasă de ceea ce lasă în urmă. "Problema pleacă de la modul de gândire şi cel mai bine e să ne formăm o conştiinţă ecologică de mici. Aşa se formează şi adulţii de mâine, în funcţie de cum au fost învăţaţi. Şi, cum şcoala nu dezbate această problemă, încercăm noi s-o facem cunoscută şi să-i determinăm pe copii să aprecieze natura, să iubească muntele şi să le protejeze. Copiii trebuie să conştientizeze că nu e o treabă uşoară", ne-a declarat Serena Sima, membru activ în Clubul CĂLŢUN, elevă în clasa a XII-a A. În acest scop, s-au organizat expediţii montane şi, implicit, o tabără de marcare a unui traseu, lecţii de alpinism şi sesiuni de plantat arbori. Totodată, o dată pe săptămână, grupul merge la Baza Salvamont din Curtea de Argeş, unde îşi dezvoltă abilităţile de căţărare învăţând alpinism. "În tabăra de marcaj organizată în această vară s-a marcat traseul Lespezi din zona Piscu Negru, experienţă din care am realizat şi un film. La Salvamont învăţăm să ne controlăm centrul de greutate în aer, să ne stabilim întotdeauna 3 puncte de sprijin sigure atunci când ne căţărăm, descoperind cât de periculos, dar în acelaşi timp magnific este alpinismul", au explicat membrii CĂLŢUN.
Activitatea de marţi a fost o altă etapă a proiectului, ce presupune dezvoltarea comunicării în rândul tinerilor, pentru ca aceştia să-şi poată susţine punctul de vedere atunci când se opun acţiunilor devastatoare faţă de mediu. Elevii au fost introduşi în miezul problemei de Adrian Butuc, de profesie pastor. Acesta a adus o prezentare Power Point şi le-a vorbit despre importanţa comunicării în societate şi cum îşi pot învinge emoţiile. Printre altele, participanţilor la întâlnire li s-a atras atenţia că tonul transmite mai multă informaţie decât cuvintele în sine şi li s-a propus să aleagă modelul de comunicare asertivă pentru a obţine cele mai bune rezultate în relaţionarea cu semenii. Totodată, elevii au înţeles şi importanţa prezenţei cuvintelor alese în discursurile din viaţa de zi cu zi, întrucât ele dovedesc o bază solidă de educaţie şi schimbă cu mult natura conversaţiei. De aceea, un refuz manierat sau un "mulţumesc" au un rol vital în dialoguri, la fel cum şi scrierea corectă din punct de vedere gramatical şi ortografic este foarte importantă în mesajele transmise online sau prin scrisori, întrucât în acest fel arătăm respect faţă de persoana căreia îi sunt adresate. Copiii au mai aflat lucruri importante ce ţin de politeţe şi de privire. "Am observat că, de multe ori, oamenii cărora le pasă, nu se fac auziţi. Persoanele care gândesc pozitiv şi ar putea influenţa cumva prostul mers al lucrurilor de multe ori nu sunt şi luptătoare. Am observat asta şi la copii. Cei cuminţi sunt de multe ori şi timizi. Respectă regulile, dar nu încearcă să îi facă şi pe ceilalţi să le respecte. Oamenii care luptă pentru protecţia mediului şi pentru o lume mai bună trebuie să fie capabili să vorbească în public, să ţină prelegeri, să aibă calităţi de lideri în orice domeniu în care activează. De exemplu, dacă se propune defrişarea unei anumite zone, ei ar trebui să fie capabili să spună NU, să fie capabili să convingă şi să lupte pentru o idee. Şi, din nou, învăţământul nu ia în considerare prea mult dezvoltarea elevilor în privinţa comunicării. În fiecare clasă sunt cel puţin 2-3 copii care nu îndrăznesc să-şi spună punctul de vedere. Sunt foarte mulţi care nu ştiu să ţină o prezentare şi asta se poate schimba prin practică. Am plecat de la ideea că dacă vrei să schimbi lumea, trebuie întâi să te uiţi în oglindă şi să începi cu tine. Mai ales că urmează să mergem la şcolile generale să facem prezentări pe tema mediului şi să lucrăm cu copii mai mici. Acolo o să punem în practică ce învăţăm la lecţiile de public speaking...", a mai adăugat Serena.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
