Fantoma "Abramburicăi" şi umbra "popului auxiliar" bântuie învăţământul românesc

Written by Cristina DINCUŢĂ on 21 Septembrie 2017.

Toamna aceasta, începutul noului an şcolar a fost marcat de rumoarea creată în jurul manualelor auxiliare pe care profesorii le folosesc la clasă pentru a compensa lipsurile deseori masive din manualele clasice oferite gratuit de minister. Ciudat lucru, o altă şi mai mare problemă - aceea a elevilor de clasa a V-a care nici la ora actuală n-au primit manuale la cele mai importante materii, cum ar fi Limba română, Matematica sau limbile străine - a fost umbrită de noul măr al discordiei, controversatele cărţi de tip adjuvant. Şi asta după ce ministrul Liviu Pop a interzis şcolilor să mai achiziţioneze manuale şi culegeri auxiliare până când acestea nu vor fi reanalizate şi, după caz, reautorizate. Cei mai afectaţi de decizia mai sus numitului sunt profesorii, care au fost inclusiv ameninţaţi cu plângere penală şi pierderea locului de muncă în cazul în care vor aduce la clasă un astfel de exemplar vechi şi vor lucra cu elevii de pe el. Concret, în prezent nu există vreun auxiliar vechi avizat de minister şi nici vreunul nou publicat şi autorizat. Aşa că, până la adoptarea procedurilor legale de acreditare/autorizare a manualelor auxiliare în învăţământul preuniversitar, dascălilor le este interzis să le folosească. Şi, cum la noi lucrurile merg cu viteza melcului turbat sau "matrafoxat", e clar că aceştia vor mai avea de aşteptat mult şi bine până la soluţionarea noii probleme - extrem de "ardente", de altfel - născocite de cei din vârfurile Olimpului ministerial. Care par să se dea de ceasul morţii ca să atingă culmile pedagogiei lui Marius Chicoş Rostogan - personalul caragialesc - şi să-i înveţe pe ceilalţi lucruri de care ei n-au habar. Iar termenul nu este deloc forţat, căci contextul e cel puţin straniu: subit, nişte cărţi care în urmă cu câteva luni erau utilizate la clasă - aşa cum se face de ani de zile - au devenit un mare pericol pentru învăţământul românesc! Lăsând la o parte modul în care Liviu Pop le-a dat-o peste nas, ochi, gât şi alte organe profesorilor cu o abordare extrem de neprofesionistă şi destul de neocomunistă, total neadecvată într-o societate aşa-zis democratică, încă rămâne incert cam până unde se întinde această chestiune cu auxiliarele sau, mai precis, cam ce include această categorie. Căci există felurite materiale de care profesorul se poate folosi la clasă pentru a-şi face materia cât mai uşor de asimilat de elevi, de la culegeri şi antologii, la filmuleţe documentare şi prezentări Power-Point! Iar delirul celor din minister a fost cultivat de inspectorii şcolari care, plictisiţi de munca de birou, au plecat pe teren şi probabil că s-au gândit că ar fi binevenită o dovadă în plus de obedienţă faţă de şefi dacă ar scotoci prin ghiozdanele copiilor să vadă dacă nu cumva aceştia au cu ei vreo carte interzisă. Ceea ce au şi făcut şi nu degeaba se întreba retoric editorialistul de la "Dilema Veche", Mircea Vasilescu, de ce mama lor nu le dăm foc "în piaţa publică, frumos, într-o ceremonie care aminteşte de vremuri negre" şi gata, încheiem cu era auxiliarelor! La această situaţie s-a ajuns după ce anul trecut se pare că li s-ar fi vândut elevilor încă din vacanţa de vară auxiliare pentru clasa a VI-a, chiar dacă erau neautorizate sau poate tocmai de aceea, ca să poată să fie scoase uşor din circuit acum. "Bani să iasă!", asta pare să fie deviza legitimată de cei ce nu gândesc profund la educaţie, ci la lucruri mult mai practice şi cu efecte imediate asupra bunăstării proprii.

Decizia lui Liviu Pop este destul de inopinată şi impietează în ceea ce priveşte modul în care dascălii îşi desfăşoară activităţile de la clasă. Dacă ea ar fi fost luată imediat după finalizarea anului şcolar din vară, ar fi fost poate timp de soluţionare înainte ca elevii să înceapă şcoala, însă sesizarea acestuia abia acum nu face altceva decât să transforme anul şcolar 2017-2018 într-unul dificil pentru dascăli. Iar explicaţia este simplă, căci aceştia vor avea mai mult de lucru pentru elaborarea unor fişe de lucru având acelaşi scop ca şi auxiliarele, acela de a suplini informaţiile din manuale şi de a ajuta la o pregătire mai bună a elevilor. Manualele actuale sunt mai mult decât insuficiente, mai ales în ceea ce priveşte paleta de exerciţii aplicate pentru asimilarea informaţiilor primite la clasă, şi acelea de o inconsistenţă uşor de remarcat chiar de la o primă răsfoire a cărţilor în cauză. Partea cea mai urâtă a fişelor de lucru este, fireşte, cea financiară, căci cu toţii se întreabă cine va suporta cheltuielile presupuse de coli şi kilogramele de toner... Unele şcoli le vor deconta din bugetul propriu, în alte cazuri profesorii vor fi cei care vor cotiza şi, în cel mai rău caz, părinţii, căci unii au fost deja informaţi că trebuie să cumpere câte un toc de coli pentru fişele de lucru ale copiilor lor. Asta în timp ce ministrul Educaţiei se bate cu pumnii în piept că învăţământul românesc este gratuit, dar fireşte, nu pentru părinţi, ci doar pentru copii.

Opinii

După ce am stat de vorbă cu câteva cadre didactice din zona noastră, ale căror nume nu le vom da pentru a evita eventuale sancţiuni ulterioare, am înţeles trei lucruri esenţiale: auxiliarele sunt absolut necesare în şcoli; multe dintre cele actuale nu respectă programa şi se cere, într-adevăr, o selecţie; elevii nu trebuie totuşi încărcaţi cu fel de fel de cărţi doar de dragul de a lucra suplimentar. Dascălii cărora le-am cerut o părere cu privire la situaţia neplăcută cu care se confruntă de la începerea noului an şcolar au insistat asupra acestor trei aspecte, cu precădere subliniindu-l pe primul, căci cu toţii au recunoscut că manualele clasice sunt foarte aride şi neofertante. "Societatea este în general împărţită în două. Unii cred că este bine - şi aici vorbim despre o parte dintre părinţi, pentru că ei considerau o povară faptul că mai dădeau nişte bani ca să achiziţioneze aceste auxiliare. Alţii sunt nemulţumiţi pentru că de multe ori părinţii sunt cei care cer să le dăm de lucru copiilor şi vin cu propuneri. Eu consider că auxiliarele sunt bune. De exemplu, acum, în primele două săptămâni de şcoală, se fac recapitulări şi se dau acele teste iniţiale la fiecare materie. Manualele nu oferă exerciţii şi texte pe care să se poată face aceste recapitulări. În cazul acesta, profesorul trebuie să-şi facă fişe de lucru. Toată lumea e în stare să facă aşa ceva, dar asta presupune mult mai multă muncă şi nişte costuri suplimentare, pentru că trebuie să faci asta în fiecare zi şi să le xeroxezi pentru sute de copii. Una trebuie pentru în clasă, una ca temă... Facem un calcul simplu: două fişe pe zi, la patru clase de copii înseamnă sute de pagini! Bineînţeles că au apărut deja nemulţumiri în rândul profesorilor, pentru că se gândesc şi ei că nu pot scoate zilnic bani din buzunar pentru aceste fişe de lucru. Ei cer ca şcoala să le asigure coli, apoi trebuie să încărcăm la xerox acolo cu toner. Eu consider că s-a luat cam în pripă această decizie. Într-adevăr, erau unele auxiliare care nu respectau deloc programa şi nu erau bine realizate, însă trebuia făcută o triere din ceea ce exista pe piaţă sau eradicate progresiv cele cu probleme, nu toate dintr-o dată. Iar pentru asta era necesară o comisie specializată şi trebuiau chemaţi şi profesori, care ştiu clar ce întâmpină la fiecare materie la clasă. Ar fi fost bine să se facă o selecţie aşa cum se face şi cu manualele, iar profesorii să fi analizat care s-ar fi potrivit, atât programei, cât şi nivelului claselor la care predau. S-a spus că se va studia şi se va elabora o metodologie. Asta va dura foarte mult! După elaborarea ei vor fi nişte probleme care se vor întinde în timp, tot soiul de formalităţi care vor împinge soluţionarea situaţiei spre sfârşitul semestrului. Şi sincer, nu ştiu dacă va mai fi cazul să luăm un auxiliar pe care să-l mai folosim câteva luni, pentru că nici părinţii nu vor mai accepta să dea banii. Sunt materii la care chiar se impune să ai un auxiliar. Copiii sunt mult mai dinamici acum, mai dornici şi interesaţi de varietate de exerciţii. Nu poţi lucra pe trei exerciţii din manual toată ora! Ca să-i poţi ţine activi şi concentraţi pentru a nu se plictisi ai nevoie de o varietate de exerciţii. Apoi, la clasa a VIII-a este chiar imposibili să lucrezi cu ei fără o carte de teste, de pildă. Pentru că în manual nu există aşa ceva! Nu veţi găsi nici măcar un test sau un model de test care se dă la Evaluarea Naţională! Absolut nimic! N-ai cum să lucrezi! Dacă te iei după această decizie, nu mai lucrezi cu copiii nici măcar un test pentru examen. Ei cum se pregătesc suplimentar? Pe ce lucrează?... Dacă stai să dictezi, se duce toată ora, fiindcă fiecare elev are ritmul lui de scriere, iar fiecare text trebuie să aibă cel puţin jumătate de pagină ca să poţi lucra pe el. Până-l copiază în caiete, s-a dus ora! Noi acum stăm şi facem fişe, seară de seară, iar munca aceasta suplimentară nu este remunerată. Le scoţi pe unde poţi, mai pe acasă, mai pe la şcoală... Cei care sunt la început au obligaţia să facă zi de zi planuri de lecţie şi să includă şi acele fişe. Aşa că se va ajunge ca profesorii să nu mai facă nimic! Până când să stai să faci acele fişe?... Unii elevi sunt mai dezordonaţi şi nici nu mai ajung cu foile acasă şi atunci munceşti degeaba", a fost răspunsul complex venit din partea unui profesor de Limba română, cu experienţă de 19 ani în învăţământul gimnazial.

Nici la Matematică lucrurile nu stau mai bine, căci şi acolo se cer materiale ajutătoare. Această materie se cere îndelung exersată şi exploatată pentru a fi înţeleasă şi asimilată de elevi. "Multe dintre manualele auxiliare nu sunt alcătuite în funcţie de programa aprobată şi se întâmplă de multe ori să nu aibă exerciţii corespunzătoare capitolului sau temei pe care o abordezi la clasă. Dacă analizăm aşa, la clasa a VI-a apar probleme de Matematică ce nu mai corespund nici la clasa a VII-a. Trebuie ca editurile să facă o selecţie pliată pe noua programă. Ca să nu mai zic că, iată, copiilor de clasa a V-a le-a fost retezată plăcerea aceea de a lua manualul acasă în prima zi de şcoală pentru că n-au avut cei la minister timp să le tipărească. Le-au dat nişte compendii, dar nu se compară! Acum, profesorii lucrează cu fişe de lucru, dar este logic să se folosească manuale auxiliare, pentru că este nevoie ca să poţi face performanţă cu elevul. Intrigant este că s-a ajuns ca Gazeta Matematică să fie socotită tot manual auxiliar, aşa că şcoli întregi au fost strânse cu uşa să anuleze abonamentele la revistă, după ce cu problemele din ea s-au format atâtea generaţii de ingineri şi profesori! Manualul auxiliar nu este un moft al cuiva şi nici măcar o afacere a profesorilor într-o presupusă cârdăşie cu editurile! Eu nu ştiu de ce s-a ajuns la această situaţie. Neregulile sesizate de minister ar trebui să şi le asume el însuşi, întrucât n-a luat măsuri la timp şi n-a stopat tipărirea unor materiale neadecvate. Iar acum, drept urmare, chinuie atâtea generaţii de copii. E foarte complicat. Noi le dăm fişe de lucru, iar şcoala noastră ne asigură coli şi xerox. Vine cadrul didactic cu foaia de hârtie şi o multiplică la şcoală. Oricum ar fi, noi trebuie să ne facem treaba, pentru că este vorba despre elevii noştri şi suntem nevoiţi să ne adaptăm situaţiei, spre binele lor!", ne-a declarat un profesor de Matematică de la o şcoală generală din municipiul nostru. Un altul, de la un liceu destul de bine cotat, ne-a informat că s-a aşteptat ca lucrurile să ajungă aici într-o bună zi, motiv pentru care de câţiva ani a găsit noi căi de lucru cu elevii, constând în canale media prin care acestora le sunt distribuite fişele de lucru şi diferite teme pentru acasă: "Eu m-am adaptat de mai mult timp la această schimbare. Lucrez cu ei pe grup, le trimit exerciţiile şi fiecare se descurcă apoi să le preia. Am trecut la acest nivel tocmai pentru a evita nişte discuţii pe tema asta, care oricum sunt vechi. Am încercat să fie totul cât mai comod pentru ei, mai ales că noile generaţii se adaptează mult mai uşor acestor metode de lucru. Unii părinţi vor să cumpere auxiliare, alţii sunt mai reticenţi, unii au posibilităţi financiare, alţii nu... Dar ele sunt categoric necesare, pentru că ai de unde să-ţi iei exerciţii. Că poţi să le suplineşti în alte moduri, e adevărat! În orice caz, trebuie făcută o selecţie a celor actuale, pentru că este o inflaţie de auxiliare. Pot să vă arăt câte ne trimit editurile an de an pentru ca noi să alegem! Oferte extrem de generoase... Tu, ca profesor, alegi ceea ce consideri că este potrivit, dar sunt multe şi ei sunt foarte insistenţi. Ceilalţi dascăli lucrează cu fişe de lucru şi cel mai frecvent se trimit pe grup. Pentru că vii cu fişe pentru fiecare elev, o faci o dată, de două ori, dar devine o povară să printezi mereu, pentru fiecare copil... Lucrurile sunt ciudate şi ar fi de dorit să se rezolve cât mai curând această situaţie!" Probabil că metoda aceasta va fi în curând adoptată de tot mai mulţi dascăli, căci pare cea mai la îndemână şi mai ieftină dintre toate. Pe de altă parte, elevii vor avea o scuză în plus pentru prezenţa îndelungată pe reţelele de socializare, unde vor dezbate în voie analize algebrice sau cine ştie ce teoreme (asta ar fi ideal, însă realitatea este cu totul alta!). Lăsând la o parte gluma, concluzia finală este aceea că învăţământul românesc trece printr-un adevărat impas şi constatăm cu regret că generaţiile actuale de elevi au devenit un soi de cobai pentru experimentele educaţionale din ce în ce mai sinistre. Până când va dura situaţia actuală şi ce se va alege de aceştia care suportă consecinţele unui sistem defectuos, rămâne de văzut! Cert este faptul că învăţământul nostru, care se tot se re-re-re-reformează cu fiecare nou ministru, a dat-o rău în bâlbâială şi furtunile de brambureală care continuă mai abitir ca uraganele prin mările calde fac să plutească asupră-i un aer de incompetenţă şi incertitudine. Oare chiar statul nostru îndeplineşte comandamentele staliniste de altădată şi vrea să ne tâmpească tânăra generaţie, după cum spunea doct un şef de stat ce se uita cu un ochi la făină şi cu celălalt la slănină?...

Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!