Publicitate: ADI SERVSAL ARGEŞ şi celelalte ADI-uri din România au reuşit să suspende aplicarea taxării la depozitare a deşeurilor până la data de 1 ianuarie 2019
Cum era de aşteptat, taxarea la groapă nu a fost primită cu braţele deschise. Au fost multe neconcordanţe în Ordonanţa 196/2015, fapt care a condus la dezechilibrarea fluxurilor financiare din managementul deşeurilor din toată ţara: firme de salubrizare care refuză să plătească taxa, operatori care nu au mai ridicat deşeurile de la UAT-uri, UAT-uri care refuză să plătească, maşini împiedicate să depoziteze deşeurile la un depozit de deşeuri, comunităţi întregi rămase fără servicii de salubrizare şi foarte multe deşeuri abandonate în natură. Fundamentarea acestei decizii a fost un abuz, neluându-se în calcul realitatea din România. Nu s-a respectat procedura privind consultările cu asociaţiile profesionale, cu autorităţile locale şi toate propunerile de armonizare a actului normativ cu planurile judeţene şi memorandumurile de finanţare, în cazul proiectelor de management integrat, au fost ignorate.
De aproximativ doi ani şi jumătate, Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară luptă pentru această modificare şi pentru instituirea unui sistem progresiv de plată, în raport cu dezvoltarea infrastructurii de tratare a deşeurilor. Prin Ordonanţa de Urgenţă 48/2017, aprobată în ultima şedinţa de Guvern, Executivul a suspendat aplicarea taxării la groapă a deşeurilor până în data de 1 ianuarie 2019. Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, capitole la care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de trei ani. Ministerul Mediului susţine că România nu riscă infringement prin adoptarea acestei măsuri, ci evită acumularea unor cantităţi şi mai mari de deşeuri care ar ajunge să fie depozitate ilegal în jurul oraşelor.
Ministerul Mediului precizează că, în cadrul discuţiilor purtate cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Asociaţiei Municipiilor şi Oraşelor şi cu operatorii de salubritate din România, s-au luat în calcul mai multe variante înlocuitoare pentru această taxă de depozit. În primul rând, se analizează posibilitatea implementării sistemului "Plăteşti cât arunci!", care să conducă la utilizarea unui tarif diferenţiat pentru cetăţeanul care colectează selectiv. O altă măsură e finalizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor în luna octombrie şi promovarea acestuia prin Hotărâre de Guvern până la sfârşitul anului 2017. De asemenea, Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) ar urma să aibă o ţintă anuală de reciclare a deşeurilor municipale, începând cu 25%, până la 50% în 2020, precum şi declanşarea unor campanii naţionale de conştientizare a populaţiei prin care să se prezinte avantajele colectării selective.
Din păcate, prin aplicarea acestei taxe de la 1 ianuarie 2017 şi până în prezent, în Argeş s-au plătit peste 1,5 milioane de euro! Această taxă s-a regăsit, în final, în factura achitată de cetăţeni, primării şi agenţi economici care, astfel, au plătit mai mult, corespunzător acestei taxe pentru Fondul de Mediu! Deşi prin aplicarea taxei se dorea stimularea reduceriii cantităţilor de deşeuri care ajungeau la depozitare, ea a lovit nu în cei ce depozitează necontrolat, ci tocmai în cei care şi-au organizat serviciul conform cerinţelor, au închis depozitele neconforme, adică gropile de gunoi neautorizate, au trasabilitate a deşeurilor bine definită, de la sursă până la centrul de tratare şi depozitare, şi raportează conform legislaţiei actuale! "Este nevoie să ne organizăm pentru a reduce cantităţile de deşeuri depozitate conform pragurilor impuse de noua ordonanţă şi putem evita plata penalităţilor către Fondul de Mediu dacă cei trei factori implicaţi (operatorul, UAT-ul şi ADI-ul) îşi asumă rolurile, comunică şi colaborează pentru atingerea obiectivelor anuale privind devierea deşeurilor biodegradabile la sursa prin utilizarea unităţilor de compost individuale, colectarea separată a deşeurilor reciclabile, informarea cetăţenilor până la conştientizare privind gestionarea corectă a deşeurilor. În paralel, este nevoie să se completeze şi să se dezvolte sistemele actuale de tratare mecanico-biologică a deşeurilor municipale. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, cu siguranţă ne vom putea atinge obiectivele şi vom avea un Argeş curat!", a spus Gabriel Moiceanu, director executiv al ADI SERVSAL Argeş.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
