Simpozion aniversar la 500 de ani de la edificarea Mănăstirii Curtea de Argeş
Miercuri, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a îmbrăcat haine de sărbătoare şi, cu binecuvântarea ÎPS Calinic, alături de secretarul de stat Victor Opaschi, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a organizat un simpozion dedicat Catedralei de la Curtea de Argeş, de la făurirea căreia se împlinesc cinci secole. Ca o parte introductivă din programul festiv, publicului i-a fost prezentată o istorie succintă a lăcaşului de cult de către pr. Ignatie Gorunescu, stareţ la Mănăstirea Corbii de Piatră. După cum ştim, construcţia Mănăstirii Curtea de Argeş a fost isprăvită în anul 1517. Edificiul de tip ctitorie-necropolă a fost ridicat la porunca lui Neagoe Basarab, care l-a tocmit pe meşterul Manole, un mare arhitect şi constructor de la acea vreme. Despre originea acestuia din urmă nu se ştiu multe detalii - se spune, totuşi, că era un mare învăţat care se trăgea dintr-o zonă armeană a Imperiului Otoman, însă decoraţiunile mănăstirii sunt de origine georgiană. Meşterii lui Manole au ridicat actuala biserică pe temelia uneia mai vechi, ce data din secolul al XV-lea, iar lucrările propriu-zise ar fi început prin anul 1512, probabil la data de 17 august. Este vorba despre ruinele bisericii construite în 1439 de Vlad Drăculea, care dorea să facă o catedrală mitropolitană. Din cauza instabilităţii locului şi a două seisme puternice de la sfârşitul sec. al XIV-lea - care sunt consemnate şi în istorie, clădirea s-a surpat. În 1512 a venit la conducerea Ţării Româneşti voievodul Neagoe Basarab care, găsind acel zid-ruină (care apare şi în legenda "Meşterului Manole"), a consolidat zona cu piatră, cărbune, bile de stejar şi var nestins, ridicând o biserică făcută numai din piatră de calcar. Cum pe atunci creştinilor le era interzis să construiască lăcaşuri de cult cu marmură, (sultanul Selim nu permitea utilizarea marmurei greceşti decât pentru moschei), voievodul român a pus la cale un şiretlic prin care l-a anunţat pe otoman că doreşte marmură grecească pentru a construi nişte băi. Selim a aprobat în cele din urmă cererea lui Neagoe Basarab, astfel că la construcţia mănăstirii s-a folosit şi marmură din insulele greceşti. În orice caz, monumentul este celebru şi impresionant atât prin arhitectura somptuoasă inegalabilă, cât mai ales prin aceea că are la bază mitul jertfei pentru creaţie, care transformă lăcaşul de cult într-un edificiu viu, care va dăinui secole de-a rândul.
Ar mai fi de spus că, de-a lungul timpului, mănăstirea a fost de nenumărate ori distrusă, prădată şi incendiată. Prima avarie a suferit-o în 1600, când armata poloneză care îl va învinge pe banul Udrea la Curtea de Argeş a tras de pe dealurile dinspre Muşăteşti cu artileria şi a distrus acoperişul. A fost refăcută de ctitorul de la Comana, Radu Şerban, însă a suferit daune din nou, în iarna lui 1610-1611, când au venit armatele lui Gabriel Bathory care au distrus, incendiat şi jefuit oraşul nostru. A fost apoi refăcută de Radu Mihnea, distrusă din nou de turci, refăcută de Matei Basarab, după care, la 1802, a avut loc marele cutremur de 7,9 grade pe scara Richeter şi a fost refăcută către sfârşitul secolului al XIX-lea, în stilul iniţial, după fresca pe care apărea în tabloul votiv. Alexandru Odobescu a avut ideea să propună refacerea Mănăstirii Argeşului, fiind prima clădire restaurată după venirea lui Carol I în România. Lucrarea a fost făcută de celebrul arhitect francez André Lecomte du Noüy. Întregul şir de restaurări a fost prezentat în referatul "Catedrala de la Curtea de Argeş, restaurări şi restauratori", pregătit de monahia Eleodora Papuc, stareţă la Mănăstirea Văleni. Stareţa Mănăstirii Robaia, monahia Siluana Teculescu, a prezentat publicului o prelegere intitulată "De la Dobromir Zugravul la André Lecomte du Noüy", după care a vorbit despre ctitorii catedralei pr. Serafim Caeia, stareţ la Mănăstirea "Negru Vodă". Mai departe, monahia Cecilia de la Mănăstirea Aninoasa a prezentat invitaţilor cărţile tipărite în cadrul proiectului cultural sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Culte. Cu un veritabil concert de muzică bizantină a continuat Corul Seminarului Teologic "Neagoe Vodă Basarab", dirijat de pr. prof. Ovidiu Dascălu şi Robert Sorescu.
Secretarul de stat Victor Opaschi a luat spre final cuvântul şi a mulţumit organizatorilor pentru invitaţia de a lua parte la împlinirea celor 500 de ani de la înălţarea semeţei Mănăstiri argeşene, manifestându-şi totodată crezul că acest moment aniversar va reprezenta pe viitor un stimulent de natură să încurajeze împletirea armonioasă dintre credinţă şi cultură, de bază pentru consolidarea şi dezvoltarea unei comunităţi puternice şi durabile. Oaspetele de onoare a primit la încheirea simpozionului distincţia "Sfântul Neagoe Vodă Basarab" din partea ÎPS Calinic, împreună cu vorbe de recunoştinţă faţă de deschiderea sa în oferirea ajutorului pentru desfăşurarea diferitelor proiecte şi lucrări iniţiate de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
