Momente de un dramatism strivitor: trupul neînsufleţit al lui Adrian Sbîrnac a fost adus acasă
# Profesori, prieteni, vecini şi cunoscuţi au venit în oraş pentru a însoţi maşina mortuară până la Corbeni
# Părinţi pietrificaţi de durere, o bunică bolnavă tânguindu-se cu amar şi vecini suspinând pe marginea străzii
Astăzi, în jurul orei 16.00, tânărul corbean Adrian Sbîrnac s-a întors pentru ultima oară acasă. Trupul său neînsufleţit a fost adus de la Bucureşti, după ce fusese oprit la IML în vederea unor investigaţii medico-legale, pentru a fi înmormântat creştineşte în satul natal. Ca un ultim gest de preţuire şi prietenie adus fostului elev, prof. Luminiţa Vişoiu - fosta sa dirigintă şi director al Şcolii nr. 1 Corbeni, unde a învăţat Adrian - a transmis mai înainte de sosirea maşinii mortuare un mesaj prin care-i convoca în parcarea de la Dr. Oetker pe toţi cei care îşi doreau să-l însoţească pe drumul către casă pe cel care le-a fost coleg, elev, prieten, vecin... Iniţiativa a fost salutată de mulţi consăteni, astfel că, la ora stabilită, mai bine de 15 maşini aşteptau în locul indicat sosirea maşinii care transporta trupul neînsufleţit al tânărului. Într-o tăcere mormântală, au dorit să-i fie alături pe acest ultim drum prof. Luminiţa Vişoiu, prof. Bogdan Judeţ, prof. Bogdan Florescu, prof. Cristian Crânguş, primarul Remo Mateescu, dar şi prieteni şi colegi din gimnaziu precum Andrei Dorobanţu, Gabi Sandu, Leo Ciobanu, Cristina Crânguş, Vasile Marian, Ştefania Călinescu, Cosmin Miron şi alţii. Aceştia toţi au urmat într-un cortegiu mut maşina mortuară până acasă, unde Adrian era aşteptat de părinţii zdrobiţi de durere şi de bunica, şi-aşa destul de bolnavă, care-şi striga amarul cu glas funebru. Pe margini, pe drum, vecinii şi prietenii suspinau şi plângeau neputincioşi în faţa unui asemenea tablou dezolant...
Dramatismul acestor scene este imposibil de cuprins şi de redat fidel în cuvinte, căci durerea care-i mistuia în suflete pe acei părinţi numai ei o ştiu şi-o simt cu cea mai aprigă intensitate. La ora sosirii cortegiului improvizat, părinţii erau atât de devastaţi de durere încât nu mai erau capabili să participe la vreun act de comunicare. Orice cuvânt, oricât de bine intenţionat şi de mângâietor ar fi fost, în acele momente nu avea alt rezultat decât adâncirea unei răni cumplit de mari. "Vă închipuiţi stând la poartă nişte părinţi care îşi aşteptau copilul să vină acasă în vacanţă şi l-au primit în sicriu şi o bunică bolnavă care îşi striga cu jale durerea când şi-a văzut nepotul aşa... Suferinţa tuturor este fără margini", ne-a declarat cu mare întristare prof. Luminiţa Vişoiu.
Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost purtat pe braţe de câţiva prieteni de-ai lui Adrian şi depus în casă, de unde mâine, la ora 13.00, va lua calea cimitirului, acolo unde va sălăşlui pe veci. Slujba de înmormântare va avea loc la Biserica "Sf. Dumitru" din sat, care se află la câţiva paşi de casa părintească.
Ţi-a plăcut articolul? Atunci distribuie-l şi către prietenii şi partenerii tăi! Îţi mulţumim!
